05 iunie 2020

Banca Centrala Europeana a majorat programul de cumparare de active

La inceputul lunii iunie Consiliul Guvernatorilor Bancii Centrale Europene (BCE) s-a intrunit in cadrul celei de-a patra sedinte de politica monetara din 2020.

Pe de o parte, banca centrala din Zona Euro (principalul partener economic al Romaniei) a actualizat scenariul macroeconomic central pe termen mediu, prin incorporarea celor mai recente evolutii macro-financiare, mondiale si regionale.

Noile prognoze indica perspectiva scaderii economiei Zonei Euro cu 8.7% an/an in 2020, ca urmare a resimtirii socului indus de pandemie. Conform scenariului BCE investitiile productive ar putea sa scada cu 15.5% an/an in 2020, cu impact nefavorabil pentru piata fortei de munca (rata somajului s-ar putea majora de la 7.6% in 2019 la 9.8% in 2020).

In acest scenariu, consumul privat (principala componenta a PIB) s-ar putea ajusta cu 7.8% an/an in 2020, ca urmare a deteriorarii climatului din piata fortei de munca si perspectivelor de majorare a ratei de economisire.

Pe de alta parte, economia regiunii ar putea initia un proces de relansare in semestrul II din 2020 si ar putea creste cu dinamici anuale de 5.2% in 2021, respectiv 3.3% in 2022, pe fondul relansarii investitiilor productive (dinamici anuale de 4.9%, respectiv 5.9%), cu efect de antrenare in economie.

Aceasta perspectiva este sustinuta de o serie de factori: depasirea punctului culminant al crizei sanitare si masurile monetare si fiscal-bugetare acomodative fara precedent implementate in perioada recenta.

Conform scenariului BCE rata medie anuala a somajului ar putea creste la 10.1% in 2021, dar s-ar putea ajusta la 9.1% in 2022.

Pentru dinamica medie anuala a preturilor de consum BCE previzioneaza decelerare de la 1.2% in 2019 la 0.3% in 2020, urmata de accelerare la 0.8% in 2021, respectiv 1.3% in 2022. In acest scenariu inflatia core/baza va persista sub pragul de 1% pana in 2022.

Perspectivele de ajustare severa la nivelul economiei reale pe termen scurt si de persistenta a inflatiei la un nivel redus pe termen mediu au determinat BCE sa mentina ratele de dobanda la nivelurile minime istorice si sa implementeze noi masuri monetare non-standard, printre care se mentioneaza:

1. majorarea volumului programului de cumparari de active in regim de urgenta in caz de pandemie (PEPP) cu 600 miliarde EUR (la 1,350 miliarde EUR) si prelungirea termenului de implementare (cel putin pana la finalul lunii iunie 2021);
2. reinvestirea sumelor rezultate din titlurile detinute (in cadrul PEPP) care ajung la maturitate cel putin pana la final de 2022.

La conferinta de presa organizata dupa sedinta Presedintele BCE (d-na Lagarde) a reiterat perspectiva persistentei abordarii acomodative, necesara pentru a asigura o transmisie eficienta a politicii monetare la nivelul economiilor si sectoarelor din Zona Euro.

Graficul 1. Volumul activelor Bancii Centrale Europene (trilioane EUR)
Volumul activelor Bancii Centrale Europene trilioane EUR
Sursa: Banca Centrala Europeana (BCE)

 

un articol scris de Andrei Radulescu

Andrei Radulescu, economist senior la Banca Transilvania, este responsabil cu elaborarea de analize si previziuni macro-economice.

Este doctor in economie, avand specializari post-universitare in macroenomie internationala si europeana, precum si o vasta experienta in analiza/ modelare/ previzionare macroeconomica si financiara atat in Romania, cat si in Portugalia.

In acelasi timp, Andrei Radulescu este cercetator stiintific III la Institutul de Economie Mondiala, din cadrul Academiei Romane. Este autorul volumului "Marea Recesiune: de la economia mondiala la economia nationala" si colaboreaza cu mediul universitar (Academia de Studii Economice din Bucuresti).