Investitiile productive au continuat sa creasca cu un ritm ridicat in T1

Estimarile provizorii (2) ale Institutului National de Statistica (INS) confirma decelerarea ritmului de crestere economica in T1 (0.3% trimestru/trimestru si 2.4% an/an), pe fondul incidentei pandemiei si consecintelor acestui soc fara precedent.

Cererea interna a contribuit cu 4.6 puncte procentuale la dinamica anuala a PIB din T1 (revizuire de la 5.6 puncte procentuale), evolutie sustinuta de mix-ul relaxat de politici economice.

Se evidentiaza majorarea investitiilor productive cu 13.1% an/an (ritm de peste 10% an/an pentru al patrulea trimestru la rand). Sustinuta de nivelul redus al costurilor de finantare si de majorarea investitiilor publice aceasta evolutie exprima premise pentru o tranzitie mai usoara a economiei de la ciclul post-criza la ciclul post-pandemie.

Consumul public a contribuit cu un punct procentual la ritmul anual al PIB din T1 (revizuire in sus de la 0.2 puncte procentuale), expresie a politicilor fiscal-bugetare si de venituri relaxate (inclusiv eforturile pentru contracararea crizei sanitare).

Consumul gospodariilor populatiei (principala componenta a PIB) a consemnat un avans de 3.8% an/an in T1, evolutie influentata de nivelul redus al costurilor reale de finantare, majorarea veniturilor si unda de panica indusa de incidenta pandemiei.

Pe de alta parte, contributia variatiei stocurilor la dinamica anuala a PIB din T1 a fost revizuita de la 2 puncte procentuale la -0.9 puncte procentuale.
INS a revizuit insa in sus contributia cererii externe nete la dinamica anuala a PIB din T1, de la -3.2 puncte procentuale la -2.2 puncte procentuale: exporturile au scazut cu 1.3% an/an (estimarile anterioare indicau un declin cu 5.5% an/an), iar importurile au crescut cu 2.9% an/an (estimarile anterioare indicau un avans cu 0.8% an/an).

Analiza din perspectiva ofertei agregate evidentiaza cresterea sectorului de constructii cu 23.3% an/an, evolutie sustinuta de nivelul redus al costurilor reale de finantare si de majorarea investitiilor publice.

Totodata, ramura IT&C a consemnat un avans de 14.2% an/an, dat fiind ca incidenta pandemiei a determinat accelerarea cererii pentru servicii digitale.
Componenta ciclica comert, reparatii auto-moto, transport si depozitare si HORECA a crescut cu 5% an/an, pe fondul mix-ului relaxat de politici economice si undei de panica indusa de incidenta pandemiei.

Sectorul primar a urcat cu 0.4% an/an, dar industria a scazut cu 5.9% an/an in T1.

Subliniem faptul ca dinamica din T1 exprima o probabilitate ridicata ca economia Romaniei sa evite recesiunea tehnica in 2020.

Ne asteptam ca economia interna sa creasca cu un ritm mediu anual de peste 2.5% in perioada 2020-2022, dat fiind ca impactul pandemiei din 2020 va fi contrabalansat de redinamizarea din anii urmatori. Prognozam o crestere a investitiilor productive cu un ritm mediu anual de peste 3% in acest interval, evolutie sustinuta de nivelul redus al costurilor reale de finantare si de programele fiscal-bugetare si de venituri implementate la nivelul UE si in Romania.

Graficul 1. Evolutia investitiilor productive si consumului privat

 
Sursa: Institutul National de Statistica (INS), prelucrari BT