Investitiile productive au continuat sa creasca cu un ritm ridicat in T1

Estimarile provizorii (2) ale Institutului National de Statistica (INS) confirma decelerarea ritmului de crestere economica in T1 (0.3% trimestru/trimestru si 2.4% an/an), pe fondul incidentei pandemiei si consecintelor acestui soc fara precedent.

Cererea interna a contribuit cu 4.6 puncte procentuale la dinamica anuala a PIB din T1 (revizuire de la 5.6 puncte procentuale), evolutie sustinuta de mix-ul relaxat de politici economice.

Se evidentiaza majorarea investitiilor productive cu 13.1% an/an (ritm de peste 10% an/an pentru al patrulea trimestru la rand). Sustinuta de nivelul redus al costurilor de finantare si de majorarea investitiilor publice aceasta evolutie exprima premise pentru o tranzitie mai usoara a economiei de la ciclul post-criza la ciclul post-pandemie.

Consumul public a contribuit cu un punct procentual la ritmul anual al PIB din T1 (revizuire in sus de la 0.2 puncte procentuale), expresie a politicilor fiscal-bugetare si de venituri relaxate (inclusiv eforturile pentru contracararea crizei sanitare).

Consumul gospodariilor populatiei (principala componenta a PIB) a consemnat un avans de 3.8% an/an in T1, evolutie influentata de nivelul redus al costurilor reale de finantare, majorarea veniturilor si unda de panica indusa de incidenta pandemiei.

Pe de alta parte, contributia variatiei stocurilor la dinamica anuala a PIB din T1 a fost revizuita de la 2 puncte procentuale la -0.9 puncte procentuale.
INS a revizuit insa in sus contributia cererii externe nete la dinamica anuala a PIB din T1, de la -3.2 puncte procentuale la -2.2 puncte procentuale: exporturile au scazut cu 1.3% an/an (estimarile anterioare indicau un declin cu 5.5% an/an), iar importurile au crescut cu 2.9% an/an (estimarile anterioare indicau un avans cu 0.8% an/an).

Analiza din perspectiva ofertei agregate evidentiaza cresterea sectorului de constructii cu 23.3% an/an, evolutie sustinuta de nivelul redus al costurilor reale de finantare si de majorarea investitiilor publice.

Totodata, ramura IT&C a consemnat un avans de 14.2% an/an, dat fiind ca incidenta pandemiei a determinat accelerarea cererii pentru servicii digitale.
Componenta ciclica comert, reparatii auto-moto, transport si depozitare si HORECA a crescut cu 5% an/an, pe fondul mix-ului relaxat de politici economice si undei de panica indusa de incidenta pandemiei.

Sectorul primar a urcat cu 0.4% an/an, dar industria a scazut cu 5.9% an/an in T1.

Subliniem faptul ca dinamica din T1 exprima o probabilitate ridicata ca economia Romaniei sa evite recesiunea tehnica in 2020.

Ne asteptam ca economia interna sa creasca cu un ritm mediu anual de peste 2.5% in perioada 2020-2022, dat fiind ca impactul pandemiei din 2020 va fi contrabalansat de redinamizarea din anii urmatori. Prognozam o crestere a investitiilor productive cu un ritm mediu anual de peste 3% in acest interval, evolutie sustinuta de nivelul redus al costurilor reale de finantare si de programele fiscal-bugetare si de venituri implementate la nivelul UE si in Romania.



Graficul 1. Evolutia investitiilor productive si consumului privat

Evolutia investitiilor productive și consumului privat 
Sursa: Institutul National de Statistica (INS), prelucrari BT

 

un articol scris de Andrei Radulescu

Andrei Radulescu, economist senior la Banca Transilvania, este responsabil cu elaborarea de analize si previziuni macro-economice.

Este doctor in economie, avand specializari post-universitare in macroenomie internationala si europeana, precum si o vasta experienta in analiza/ modelare/ previzionare macroeconomica si financiara atat in Romania, cat si in Portugalia.

In acelasi timp, Andrei Radulescu este cercetator stiintific III la Institutul de Economie Mondiala, din cadrul Academiei Romane. Este autorul volumului "Marea Recesiune: de la economia mondiala la economia nationala" si colaboreaza cu mediul universitar (Academia de Studii Economice din Bucuresti).