OCDE la orizont dupa 30 de ani de la iesirea din regimul de economie de stat

Se implinesc 30 de ani de când România a iesit din regimul de economie controlata de stat. In acest interval am asistat la ameliorarea semnificativa a nivelului de dezvoltare, indeosebi ca urmare a procesului de integrare europeana. In contrapartida, economia interna nu a reusit sa depaseasca fenomenul deficitelor gemene, data fiind discontinuitatea reformelor structurale.

Dupa tranzitia la economia de piata (anii 1990) România a traversat doua cicluri economice si un amplu proces de ajustare in contextul incidentei Marii Recesiuni.

  1. 2000-2008 – primul ciclu de economie de piata de dupa perioada interbelica, caracterizat printr-o dinamica ridicata a PIB (ritm mediu anual de peste 6%), pe fondul efectelor procesului de integrare economica europeana: libera circulatie a factorilor de productie, intrari masive de fluxuri investitionale straine directe (peste 7 miliarde EUR/an in perioada 2005-2008), privatizarea unor companii importante (BCR, Petrom, etc) si penetrarea pietei interne de bancile straine. Finantarea economiei interne s-a realizat indeosebi prin dezvoltarea agresiva a sectorului bancar (in contextul penetrarii institutiilor financiare din tarile membre ale Uniunii Europene): astfel, raportul credit neguvernamental / PIB a crescut de la 7.1% in 2000 la peste 37% in 2009.
  2. 2011-2019 - ciclul economic post-criza, caracterizat printr-o crestere economica mai lenta (ritm mediu anual de 4%), pe fondul unui grad ridicat de prudenta in sectorul privat (dat fiind impactul sever al Marii Recesiuni): dinamica investitiilor productive a fost mai slaba comparativ cu cea din Zona Euro in perioada 2013-2018. In acest ciclu am asistat la scaderea semnificativa a ponderii creditului neguvernamental in PIB, cu peste 10 puncte procentuale, pâna la aproximativ 26% in prezent, ca urmare a reducerii expunerii bancilor straine si cresterii ratei de economisire pe plan intern.
  3. Ajustarea macro-financiara 2009-2010, in contextul incidentei Marii Recesiuni (cea mai puternica criza economica de dupa Al Doilea Razboi Mondial), severa pe plan intern, date fiind nivelul ridicat al deficitelor gemene si dependenta de finantarea externa la momentul incidentei acestui soc.


Subliniem faptul ca ambele cicluri economice s-au caracterizat prin politici fiscal-bugetare si de venituri pro-ciclice si discontinuitatea reformelor structurale, factori care au contribuit la deteriorarea echilibrului macroeconomic (intensificarea deficitelor gemene), aspect reflectat in ultimul grafic din dreapta.

Se poate spune ca procesul de convergenta economica europeana (nominala, reala, structurala, institutionala) a constituit axul central al evolutiilor macro-financiare din România dupa lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana (februarie 2000).

Din perspectiva evolutiei ritmului de crestere economica si dinamicii PIB/locuitor pe parcursul ultimelor decenii România a fost campioana la nivelul UE. PIB/locuitor (ca % din Zona Euro, la paritatea puterii de cumparare) a crescut de la aproximativ 22% in 2000 la 47% in 2009 si peste 60% in 2018, dupa cum se poate observa in al doilea grafic alaturat.

PIB-ul nominal s-a majorat de la 40.6 miliarde EUR in 2000 la 146.6 miliarde EUR in 2008 (anul resimtirii Marii Recesiuni) si de la 125.2 miliarde EUR in 2009 la peste 204 miliarde EUR in 2018. Totodata, ponderea PIB-ului României in PIB-ul UE a urcat de la 0.4% in 2000 la 1% in 2009 si 1.3% in 2018.

Subliniem faptul ca in 2017 România a depasit Grecia, iar in 2018 Portugalia din perspectiva PIB-ului nominal. In acest context, consideram ca exista potential ca PIB-ul nominal sa se pozitioneze in primele 10 din Uniunea Europeana pâna la finalul deceniului viitor.

Atragem atentia cu privire la potentialul ridicat de continuare a proceselor de crestere si dezvoltare in România in deceniul urmator, mai ales ca distanta fata de media europeana se mentine ridicata. PIB/locuitor a crescut de la aproximativ 2,000 EUR in 2000 la 7,140 EUR in 2008 si de la 6,150 EUR in 2009 la peste 10,000 in 2018 (circa o treime din nivelul inregistrat in Zona Euro).

Perspectivele favorabile pe economia României pe termen mediu sunt sustinute de dinamica PIB potential (comparativ cu tarile din regiune membre ale UE) (determinata indeosebi de ameliorarea productivitatii totale a factorilor de productie), asteptarile de redinamizare a reformelor structurale (dupa tergiversarile din ultimii cinci ani), perspectivele de aderare la OCDE (de altfel institutia a lansat primele prognoze pe România in 2019), continuarea procesului de dezvoltare a pietei de capital (dupa promovarea recenta in liga emergenta) si pozitia geo-economica strategica.


Graficul 1. PIB/locuitor (paritatea puterii de cumparare) (% din nivelul mediu al Zonei Euro)


Sursa: Eurostat

un articol scris de Andrei Radulescu

Andrei Radulescu, economist senior la Banca Transilvania, este responsabil cu elaborarea de analize si previziuni macro-economice.

Este doctor in economie, avand specializari post-universitare in macroenomie internationala si europeana, precum si o vasta experienta in analiza/ modelare/ previzionare macroeconomica si financiara atat in Romania, cat si in Portugalia.

In acelasi timp, Andrei Radulescu este cercetator stiintific III la Institutul de Economie Mondiala, din cadrul Academiei Romane. Este autorul volumului "Marea Recesiune: de la economia mondiala la economia nationala" si colaboreaza cu mediul universitar (Academia de Studii Economice din Bucuresti).