Politica monetara – de la divergente la limitele quantitative easing

In perioada recenta au avut loc evenimente importante din perspectiva politicii monetare pe plan global.

Astfel, in ordine cronologica, la finalul lunii august s-a desfasurat la Jackson Hole traditionalul Simpozion anual pe teme de politica monetara (organizat cu regularitate de catre Rezerva Federala din Kansas incepand cu 1978). Tema Conferintei din acest an a fost: “Designing Resilient Monetary Policy Frameworks for the Future”.

Presedintele FED, d-na Yellen, a semnalat, in cadrul discursului sustinut la aceasta conferinta, cresterea probabilitatii ca banca centrala sa majoreze din nou rata de dobanda de referinta pe termen scurt. In acest context, reprezentantul FED a mentionat climatul solid din piata fortei de munca, precum si perspectivele de convergenta a inflatiei catre nivelul tinta pe termen mediu.

Pe de alta parte, sefa FED a subliniat faptul ca actualul cadru de politica monetara pare sa-si fi atins limitele, aspect semnalat si in primele trei grafice din partea dreapta (viteza de circulatie a banilor se afla la minime istorice, investitiile productive prezinta o tendinta descendenta – semnal de final de ciclul economic post-criza, iar inflatia persista la un nivel foarte redus, cu mult sub tinta FED, desi rata somajului inregistreaza minime istorice). In acest context, d-na Yellen a mentionat ca banca centrala este pregatita sa intervina in cazul incidentei unei noi crize economice. Totodata, Guvernatoul FED a recomandat si implementarea unei politici fiscal-bugetare mai eficiente in stimularea economiei. Nu in ultimul rand, reprezentantul FED a atras atentia cu privire la faptul ca nivelul ratelor de dobanda neutrale pe termen lung se va situa sub valorile din trecut, data fiind incidenta mai multor factori: procesul de imbatranire a populatiei, evolutia nefavorabila a productivitatii muncii, modificarea modelelor de consum.

Ulterior, a avut loc reuniunea la varf a G-20 (Guvernul mondial), in cadrul careia s-a lansat o noua Guvernanta economica mondiala. Acest proiect recunoaste limitele politicii monetare relaxate fara precedent in sustinerea procesului de relansare economica post-criza. Prin urmare, liderii G-20 propun integrarea politicilor economice, pentru generarea de sinergii.

Nu in ultimul rand, pe 8 septembrie s-a desfasurat a sasea sedinta de politica monetara din 2016 la Banca Centrala Europeana. Entitatea a revizuit in scadere previziunile privind dinamica PIB-ului si a preturilor de consum din Zona Euro in 2017 si a mentinut nivelurile ratelor de dobanda (de referinta si la facilitatile permanente) la minimele istorice, precum si programul de cumparare de active (80 miliarde EUR/luna pana in martie 2017). In cadrul discursului sustinut la conferinta de presa Guvernatorul Mario Draghi a subliniat faptul ca entitatea analizeaza posibilitatea modificarii programului de relaxare monetara neconventionala. Totodata, Presedintele BCE a semnalat limitele politicii monetare (aspect reflectat si in ultimul grafic din dreapta – accelerarea dinamicii activelor BCE nu a condus la redinamizarea inflatiei in ultimele trimestre). In acest context, dl. Draghi a mentionat importanta reformelor structurale si a implementarii unor politici fiscal-bugetare eficiente in materie de sustinere a economiei.

Din aceasta analiza se pot desprinde urmatoarele concluzii: politica monetara relaxata fara precedent implementata in principalele blocuri economice ale lumii nu mai are forta sa stimuleze activitatea economica (dat fiind ca nu mai constituie o surpriza pentru agentii economici); este necesar un soc monetar pentru accelerarea vitezei de circulatie a banilor; posibilitatea unei reconfiguratii a sistemului monetar international, date fiind lipsa increderii in moneda si interdependenta ridicata dintre politica monetara si climatul din pietele financiare.

un articol scris de Andrei Radulescu

Andrei Radulescu, economist senior la Banca Transilvania, este responsabil cu elaborarea de analize si previziuni macro-economice.

Este doctor in economie, avand specializari post-universitare in macroenomie internationala si europeana, precum si o vasta experienta in analiza/ modelare/ previzionare macroeconomica si financiara atat in Romania, cat si in Portugalia.

In acelasi timp, Andrei Radulescu este cercetator stiintific III la Institutul de Economie Mondiala, din cadrul Academiei Romane. Este autorul volumului "Marea Recesiune: de la economia mondiala la economia nationala" si colaboreaza cu mediul universitar (Academia de Studii Economice din Bucuresti).