Romania – oportunitati si provocari post-pandemie

Incidenta crizei sanitare (un eveniment exogen fara precedent in perioada postbelica) a surprins economia Romaniei intr-o pozitie mult mai buna comparativ cu socurile anterioare.

Pe de o parte, se acumulasera semnale de final de ciclu economic post-criza, iar ritmul de evolutie s-a pozitionat usor sub potential in 2018 si 2019, conform estimarilor econometrice elaborate.

Pe de alta parte, structura contributiei factorilor de productie la dinamica anuala a PIB potential s-a ameliorat in a doua jumatate a deceniului trecut, in 2019 fiind inregistrata cea mai echilibrata pozitie din ultimii 30 de ani, dupa cum rezulta din estimarile econometrice elaborate si sintetizate in graficul de mai jos.

De asemenea, nivelul deficitelor gemene (ca pondere in PIB) la momentul incidentei socului a fost inferior celui inregistrat in 2007-2008.

Nu in ultimul rand, spre deosebire de finalul ciclului economic anterior, in prezent economia interna nu mai este dependenta de finantarea internationala.

Aceste aspecte fundamentale coroborate cu reactia rapida a autoritatilor responsabile cu implementarea politicilor economice la nivelul Uniunii Europene si in Romania exprima perspectiva unei tranzitii rapide a economiei interne de la ciclul post-criza la ciclul post-pandemie.

Totodata, atragem atentia cu privire la oportunitatile deceniului pentru Romania, inclusiv intensificarea convergentei spre tarile din Grupul Visegrad, dar si posibilitatea aderarii la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) si la Zona Euro.

Pe de alta parte, subliniem si provocarile pentru economia interna in ciclul post-pandemie care va incepe, cel mai probabil, in a doua jumatate a anului curent.

In primul rand, atragem atentia cu privire la importanta implementarii unui mix permanent echilibrat de politici economice pe termen mediu, aspect fundamental pentru increderea investitorilor, dar si pentru o structura solida si sustenabila a contributiei factorilor de productie la dinamica PIB potential.

De asemenea, mentionam decalajul dintre Romania si Polonia, atat din perspectiva PIB/locuitor, cat si din punct de vedere al productivitatii muncii (aspect evidentiat in al treilea grafic alaturat).

Atenuarea acestui decalaj se poate realiza in acest deceniu prin accelerarea procesului de digitalizare, dar si prin majorarea investitiilor in cercetare si dezvoltare.


Graficul 1. Contributia factorilor de productie la dinamica anuala a PIB potential

Contributia factorilor de productie la dinamica anuala a PIB potential

Sursa: estimari econometrice BT, utilizand datele Eurostat

un articol scris de Andrei Radulescu

Andrei Radulescu, economist senior la Banca Transilvania, este responsabil cu elaborarea de analize si previziuni macro-economice.

Este doctor in economie, avand specializari post-universitare in macroenomie internationala si europeana, precum si o vasta experienta in analiza/ modelare/ previzionare macroeconomica si financiara atat in Romania, cat si in Portugalia.

In acelasi timp, Andrei Radulescu este cercetator stiintific III la Institutul de Economie Mondiala, din cadrul Academiei Romane. Este autorul volumului "Marea Recesiune: de la economia mondiala la economia nationala" si colaboreaza cu mediul universitar (Academia de Studii Economice din Bucuresti).