Romania si Bulgaria in primul deceniu de apartenenta la Uniunea Europeana

Economiile Romaniei si Bulgariei s-au confruntat cu provocari similare pe parcursul ultimelor decenii. Dupa iesirea din regimul socialist cele doua tari au initiat un amplu proces de tranzitie spre statutul de economie de piata, proces impulsionat de acordurile incheiate cu FMI in anii 1990.

Pierderea trenului primului val al extinderii Uniunii Europene catre Est a condus la intensificarea reformelor structurale pentru asimilarea acquis-ului communautaire, etapa fundamentala in drumul spre obtinerea pasaportului UE. Aceste reforme au fost bine primite de sectorul privat care si-a majorat investitiile in aceste economii (mai ales cele straine) pentru a culege roadele procesului de convergenta economica europeana a acestor state.

In acest context, stocul de capital a avut o contributie importanta la dinamica PIB si a PIB potential pana la declansarea crizei globale (se noteaza o accelerare dupa semnarea Tratatului de aderare (2005), conform estimarilor econometrice elaborate si prezentate in al doilea grafic).

Pana la declansarea crizei cea mai mare parte a investitiilor de capital in cele doua economii a avut provenienta straina - dupa cum se poate observa in graficul al treilea bancile straine si-au majorat semnificativ expunerea pe aceste tari intre martie 2005 si decembrie 2008: de la 4 miliarde USD la peste 24 miliarde USD in Bulgaria si de la 9.8 miliarde USD la peste 71 miliarde USD in Romania.

Prin urmare, cele doua economii au consemnat ritmuri ridicate de crestere economica in primul ciclu de economie de piata de dupa Al Doilea Razboi Mondial. Intrarile masive de capital strain au condus insa si la acumularea de dezechilibre, in special de cont curent (deficite de peste 20% din PIB in Romania si de peste 10% din PIB in Bulgaria in perioada 2006-2008).

De asemenea, influxurile rapide si importante de capital strain inainte de criza nu au reusit sa antreneze munca si productivitatea totala a factorilor de productie in aceste economii, aspect reflectat si in graficul al patrulea.

Totodata, intrarile de capital strain s-au dovedit nesustenabile si cu un orizont scurt de investitie: incidenta primului val al Marii Recesiuni a determinat un amplu proces de fuga a capitalului care s-a prelungit pana in 2015, dupa cum se poate nota in graficul al treilea: in prezent expunerea bancilor straine pe cele doua economii se situeaza la nivelul de la inceput de 2007 (anul aderarii la Uniunea Europeana).

Practic, declansarea crizei mondiale a determinat un amplu proces de ajustare macro-financiara in cele doua tari. 

Din analiza macro-econometrica elaborata rezulta urmatoarele concluzii:

  1. Deteriorarea severa a dinamicii PIB potential in perioada 2007-2012 in ambele economii (pe fondul diminuarii semnificative a contributiei stocului de capital, catre nivelurile minime din anii 1990), dat fiind ca fortele pozitive ale procesului de integrare economica europeana au fost contrabalansate de impactul valurilor Marii Recesiuni;
  2. Dependenta semnificativa de stocul de capital – punct comun pentru cele doua economii;
  3. Dinamica PIB potential s-a stabilizat in 2013, dupa care a prezentat evolutii divergente: tendinta ascendenta in Romania vs. stagnare in Bulgaria, dupa cum se poate nota in primul grafic din dreapta;
  4. Evolutie divergenta a contributiei factorului munca la dinamica PIB potential in ultimele decenii: deteriorare in Bulgaria vs. ameliorare graduala in Romania, pe fondul diferentelor structurale in ceea ce priveste realitatea pietei fortei de munca (rigiditate in Bulgaria, mobilitatea capitalului uman (migratia) in Romania);
  5. Divergente si in ceea ce priveste contributia productivitatii totale a factorilor de productie la dinamica PIB potential (dupa cum se poate nota in ultimul grafic din dreapta): valori negative in Bulgaria in ultimii 15 ani vs. deteriorare severa intre 2000-2011 si ameliorare graduala ulterior in Romania);
  6. Discontinuitate in materie de reforme structurale in ambele economii (tergiversarea reformelor dupa obtinerea pasaportului european, reluarea reformelor dupa declansarea crizei mondiale).

  

 

un articol scris de Andrei Radulescu

Andrei Radulescu, economist senior la Banca Transilvania, este responsabil cu elaborarea de analize si previziuni macro-economice.

Este doctor in economie, avand specializari post-universitare in macroenomie internationala si europeana, precum si o vasta experienta in analiza/ modelare/ previzionare macroeconomica si financiara atat in Romania, cat si in Portugalia.

In acelasi timp, Andrei Radulescu este cercetator stiintific III la Institutul de Economie Mondiala, din cadrul Academiei Romane. Este autorul volumului "Marea Recesiune: de la economia mondiala la economia nationala" si colaboreaza cu mediul universitar (Academia de Studii Economice din Bucuresti).