05 noiembrie 2020   |   Timp de citire: 2 minute

Spre o noua ordine economica mondiala

In contextul incidentei pandemiei coronavirus provocarile structurale din economia mondiala (intensificate pe parcursul ciclului economic post-criza) au revenit in prim plan: consolidarea rolului institutiilor internationale, resetarea relatiilor dintre principalele blocuri economice ale lumii si reforma arhitecturii sistemului monetar-financiar international, date fiind provocarile si divergentele acumulate inainte de criza sanitara si transformarile generate de implementarea Revolutiei Digitale.

Se poate spune ca pandemia reprezinta un soc exogen fara precedent (in ultimele decenii), dar si o oportunitate pentru adresarea acestor provocari structurale, astfel incat in ciclul economic urmator economia mondiala sa fie mai sustenabila, rezistenta, eficienta si echitabila.

Din perspectiva istorica, incidenta unor socuri puternice (pandemii, razboaie, dezastre naturale) a fost urmata de perioade de ample transformari, atat la nivelul economiei reale, cat si in sfera economiei financiare.

In acest context, organizatiile internationale au subliniat in ultimele luni riscurile si oportunitatile fara precedent cu care se confrunta omenirea in prezent: transformarea digitala, accelerarea tranzitiei spre o economie verde (decarbonizata), reforma fiscalitatii si reducerea inegalitatii veniturilor.

Totodata, bancile centrale din SUA si Zona Euro au semnalat revizuirea strategiilor de politica monetara, iar Uniunea Europeana a lansat in premiera programul Next Generation.

Strict din perspectiva sistemului monetar-financiar international o regandire a arhitecturii este necesara, date fiind divergentele dintre economia reala si economia financiara la nivelul principalelor blocuri economice ale lumii in ultimul deceniu. Spre exemplu, dolarul si-a consolidat rolul de moneda principala a sistemului international, in pofida tendintei decenale de depreciere si atenuarii decalajului dintre economia SUA si economia Chinei.

Subliniem insa faptul ca resetarea ordinii economice mondiale depinde in primul rand de lansarea negocierilor intre reprezentantii principalelor blocuri economice ale lumii: SUA, China, Uniunea Europeana, Japonia si tarile exportatoare de hidrocarburi (mai ales ca tranzitia spre o economie decarbonizata nu se poate realiza fara implicarea acestora).


Graficul 1. Ponderea valutelor in rezervele internationale

Ponderea valutelor in rezervele internationale reprezentata in grafic

Sursa: Fondul Monetar International (FMI)

un articol scris de Andrei Radulescu

Andrei Radulescu, economist senior la Banca Transilvania, este responsabil cu elaborarea de analize si previziuni macro-economice.

Este doctor in economie, avand specializari post-universitare in macroenomie internationala si europeana, precum si o vasta experienta in analiza/ modelare/ previzionare macroeconomica si financiara atat in Romania, cat si in Portugalia.

In acelasi timp, Andrei Radulescu este cercetator stiintific III la Institutul de Economie Mondiala, din cadrul Academiei Romane. Este autorul volumului "Marea Recesiune: de la economia mondiala la economia nationala" si colaboreaza cu mediul universitar (Academia de Studii Economice din Bucuresti).