Spread-ul de dobândă la maximul anului

Evolutii recente

  • În cursul săptămânii ratele de dobândă au continuat să crească pe scadențele medii/lungi pe piața internă a titlurilor de stat, evoluție în ton piețele europene. Pe de altă parte, ratele de dobândă pe scadențele scurte s-au consolidat. Prin urmare, spread-ul de dobândă a crescut cu 6.2%, la 2.13 puncte procentuale, nivelul maxim din acest an, evoluție care confirmă scenariul de accelerare a economiei interne.
  • În SUA s-au consemnat evoluții predominant favorabile ale indicatorilor macroeconomici comunicați în cursul săptămânii. În sfera industriei comenzile au urcat cu 2.1% lună/lună în martie, iar sectorul de servicii a accelerat în aprilie, notându-se dinamica producției și a comenzilor noi. Totodată, numărul de locuri de muncă noi a accelerat la 223 mii în aprilie (după soft-patch-ul din martie), iar rata șomajului a scăzut la 5.4%. Nu în ultimul rând, d-na Yelllen (FED) și-a exprimat recent preocuparea cu privire la gradul ridicat de evaluare din piețele de acțiuni și titluri de stat, considerând că ratele de dobândă pe termen lung ar putea crește după ce FED va demara procesul de normalizare a ratei de dobândă de referință. În acest context, rata de dobândă la titlurile de stat americane la 10 ani a crescut cu 0.5%, la 2.123% în prima săptămână din mai (declin cu 2.2% de la începutul anului).
  • În Zona Euro industria prelucrătoare și serviciile au crescut în aprilie cu un ritm mai bun comparativ cu estimările preliminare. De asemenea, încrederea investitorilor s-a consolidat la maximul ultimilor ani. În acest context, Comisia Europeană a majorat previziunile privind dinamica PIB-ului regional în 2015 (1.5% an/an) și 2016 (1.9% an/an). Totodată, Grecia a rambursat tranșa de 200 milioane EUR către FMI și sunt așteptate noi discuții cu Troika până la ședința Eurogrup din 11 mai. Astfel, rata de dobândă la titlurile de stat germane la 10 ani a crescut cu 49.7%, la 0.545% în cursul acestei săptămâni (avans cu 0.7% de la începutul anului).
  • În România evenimentul macroeconomic al săptămânii curente a fost ședința de politică monetară la BNR (a patra din acest an). Banca centrală a redus semnificativ prognoza de inflație la final de 2015 (la 0.2% an/an) și 2016 (la 1.9% an/an) pe fondul incorporării deciziei Guvernului de scădere a TVA la alimente și servicii de alimentație de la 24% la 9% începând cu 1 iunie. În acest context BNR a redus rata de dobândă de referință la 1.75% și a reluat procesul de convergență a nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii către nivelul din Zona Euro (prin reducerea de la 10% la 8% pentru componenta RON). Evoluțiile europene, coroborate cu perspectivele de accelerare a economiei interne (susținute de valorile reduse ale costurilor de finanțare) au determinat creșterea ratei de dobândă la titlurile de stat la 10 ani cu 3.4%, la 3.48% în prima săptămână din mai (scădere cu 3.6% față de final de 2014).

Perspective

  • Pentru a doua săptămână a lunii mai ne așteptăm ca piața titlurilor de stat să reacționeze la informațiile macroecomice externe (inclusiv relația Grecia-Troika) și interne. Calendarul economic al săptămânii următoare include: evoluția comerțului cu amănuntul și a producției industriale în aprilie, respectiv a încrederii consumatorilor în mai în Statele Unite; prima citire privind dinamica PIB-ului în trimestrul I în Zona Euro; evoluția PIB în T1, a producției industriale, construcțiilor și balanței comerciale în martie și a inflației în aprilie în România.
  • Săptămâna viitoare Administrația are programate două licitații cu titluri de stat, fiecare în volum de 460 milioane RON (din care 60 milioane RON la licitația suplimentară) cu scadențe în ianuarie 2018, respectiv iunie 2019.
  • Cotațiile oferite de Banca Transilvania pentru titlurile de stat 

 Grafice

un articol scris de Andrei Radulescu

Andrei Radulescu, economist senior la Banca Transilvania, este responsabil cu elaborarea de analize si previziuni macro-economice.

Este doctor in economie, avand specializari post-universitare in macroenomie internationala si europeana, precum si o vasta experienta in analiza/ modelare/ previzionare macroeconomica si financiara atat in Romania, cat si in Portugalia.

In acelasi timp, Andrei Radulescu este cercetator stiintific III la Institutul de Economie Mondiala, din cadrul Academiei Romane. Este autorul volumului "Marea Recesiune: de la economia mondiala la economia nationala" si colaboreaza cu mediul universitar (Academia de Studii Economice din Bucuresti).

Comentarii