Votul pro-Brexit, de la efectul surpriza la invataminte pentru Uniunea Europeana

Rezultatul referendumului britanic a surprins pietele financiare internationale dar si autoritatile responsabile cu implementarea politicilor economice (recent, Trezoreria britanica a recunoscut absenta unui plan de masuri pentru scenariul pro-Brexit).

Lira sterlina s-a depreciat semnificativ (fata de dolar a atins minimul din iunie 1985). Incertitudinile privind viitorul relatiilor Marea Britanie-UE au afectat indeosebi sectorul bancar, dat fiind rolul Londrei in industria bancara europeana si globala (indicele bursier bancar european a scazut cu peste 20%, fata de un declin de 7% in SUA). Fluxurile internationale de capital s-au orientat masiv spre instrumente cu grad redus de risc (titluri de stat) dupa referendum, ratele de dobanda la obligatiunile suverane scazand spre noi minime istorice (valori negative in Germania).

Economia britanica resimte cel mai puternic socul: indicatorii economici se deterioreaza, riscurile pro-Brexit se cristalizeaza (cu impact asupra stabilitatii financiare), iar S&P a redus rating-ul suveran cu doua trepte la AA si perspectiva rating-ului bancilor britanice de la stabila la negativa. Nu in ultimul rand, unele fonduri de investitii cu expunere pe piata imobiliara si-au suspendat activitatea.

Deteriorarea climatului investitional in Marea Britanie se resimte si la nivelul principalilor parteneri economici (Zona Euro). Gradul de incertitudine este cu atat mai ridicat cu cat Regatul Unit se confrunta cu o criza politica. Deocamdata autoritatile britanice tergiverseaza activarea procedurii de iesire din UE (articolul 50 din Tratatul de la Lisabona), date fiind consecintele economice nefavorabile. In acest context, la Summit-ul din 29 iunie liderii UE 27 au avertizat ca in scenariul Brexit accesul Marii Britanii la piata unica este dependent de respectarea principiilor liberei circulatii a factorilor de productie (inclusiv a fortei de munca – unul din subiectele tabu care au condus la referendum si au contribuit la acest rezultat).

Cu alte cuvinte, Marea Britanie a cazut intr-o capcana, din care nu poate iesi fara costuri economice: ori in UE, ori in afara UE va trebui sa respecte libera circulatie a capitalului uman. Totodata, trebuie mentionat faptul ca in cazul concretizarii Brexit-ului Marea Britanie risca izolarea economica si ample provocari pe plan intern, inclusiv de integritate teritoriala (posibilitatea unui nou referendum in Scotia).

Pana la clarificarea situatiei politice din Regat (in septembrie se va alege noul Premier Conservator, care, pentru a doua oara in istorie, va fi o femeie, dupa voturile de ieri) se noteaza o crestere a aversiunii fata de Brexit (societatea incepe sa constientizeze costurile). Interesant este faptul ca votul anti-UE vine dupa patru decenii de apartenenta la proiectul numit de premierul Churchill “Statele Unite ale Europei”.

Este dificil de evaluat impactul evenimentelor din Marea Britanie asupra economiilor Uniunii Europene si economiei mondiale. Estimarile preliminare ale BCE indica temperarea ritmului de crestere din Zona Euro cu 0.5 puncte procentuale (cumulat pe trei ani) in caz de Brexit. Deocamdata, impactul votului pro-Brexit este limitat (indicele Dow Jones din SUA a revenit la nivelul de dinainte de referendum), Marea Britanie nu face parte din Zona Euro, iar deprecierea lirei va atenua din socul votului pro-Brexit. Cu toate acestea, persistenta incertitudinii si confuziei in ceea ce priveste viitorul Regatului determina multe companii sa re-evalueze planurile investitionale.

Votul pro-Brexit constituie o lectie pentru UE, din punct de vedere economic, politic si social, cu posibile implicatii in plan mondial, intr-un context post-criza caracterizat prin intensificarea incidentei unor forte contradictorii: mix-uri dezechilibrate de politici economice in tarile dezvoltate; provocari structurale a caror adresare a fost amanata ani la rand in tarile emergente;  escaladarea populismului fara acoperire in plan economic (prapastia dintre discursul politic si realitatea economica).

Pe de o parte, UE este un proiect construit pe un minim de integrare politica, dar pe un grad maxim de interdependenta economica intre tarile membre (de asa natura, incat iesirea unui stat sa nu fie de dorit, date fiind consecintele in plan economic). Este un proiect destul de solid daca luam in considerare rezistenta la toate riscurile cu care s-a confruntat in ultimele decenii. Pe de alta parte, votul britanicilor poate deschide calea spre noi initiative de referendum in alte state europene.

Totodata, UE este un proiect unic si din perspectiva co-existentei mai multor grade de integrare, ceea ce reflecta unitatea in diversitate. Cu toate acestea, rezultatul referendumului britanic exprima si faptul ca UE are nevoie de o primenire in materie de lideranta, de un nou Tratat, care sa raspunda provocarilor din plan politic si social, intr-o perioada in care economia a intrat in ciclul economic post-criza.

Tarile UE sunt puternic integrate economic, dar nu acelasi lucru se poate spune din perspectiva politica si sociala. In acest context, trebuie mentionat ca viitorul Uniunii Europene depinde foarte mult de binomul RESPONSABILITATE-SOLIDARITATE (si nu invers), aspect subliniat recent si de Presedintele BCE (dl. Mario Draghi).

Prin urmare, Uniunea Europeana va fi cu atat mai solida cu cat tarile membre vor intelege si aplica acest mecanism si mai ales principiul convergentei economice reale. In caz contrar, al intensificarii orgoliilor istorice (fara acoperire economica) Europa risca sa se indeparteze si mai puternic de nivelul de bunastare din Statele Unite (spre care aspira, cel putin la nivel declarativ, de cateva decenii).

un articol scris de Andrei Radulescu

Andrei Radulescu, economist senior la Banca Transilvania, este responsabil cu elaborarea de analize si previziuni macro-economice.

Este doctor in economie, avand specializari post-universitare in macroenomie internationala si europeana, precum si o vasta experienta in analiza/ modelare/ previzionare macroeconomica si financiara atat in Romania, cat si in Portugalia.

In acelasi timp, Andrei Radulescu este cercetator stiintific III la Institutul de Economie Mondiala, din cadrul Academiei Romane. Este autorul volumului "Marea Recesiune: de la economia mondiala la economia nationala" si colaboreaza cu mediul universitar (Academia de Studii Economice din Bucuresti).