YUAN-ul devine moneda internationala de rezerva

Fondul Monetar International (FMI) a decis recent includerea YUAN-ului (RENMINBI – moneda Chinei) in cosul drepturilor speciale de tragere (DST) incepand cu 1 octombrie 2016.

Cel mai important eveniment din istoria sistemului monetar international de dupa lansarea EURO (in 1999) a fost semnalat in perioada recenta de FMI si poate fi privit ca o recunoastere a intensificarii masurilor de liberalizare a pietei financiare in China.

Dupa declansarea Marii Recesiunii (cea mai severa criza economico-financiara mondiala din ultimele decenii) autoritatile de la Beijing au constientizat importanta cresterii rolului YUAN-ului in economia mondiala si au implementat o serie de masuri in acest sens:

  1. Cresterea rolului YUAN-ului in tranzactiile derulate de companiile chineze;
  2. Relaxarea barierelor din calea circulatiei fluxurilor de capital;
  3. Deschiderea de centre off-shore in principalele orase financiare din lume;
  4. Garantarea depozitelor bancare;
  5. Semnarea de acorduri de swap valutar cu 30 de tari, in volum de peste 3 trilioane YUANI;
  6. Liberalizarea graduala a pietei valutare (deprecierea YUAN-ului din aceasta vara constituie un exemplu).

YUAN-ul devine astfel a cincea moneda in cosul DST, dar a treia ca importanta, dupa dolarul american si moneda unica europeana (renminbi va avea o pondere de 10.9% din acest cos din octombrie 2016). Se noteaza scaderea semnificativa a ponderilor lirei sterline si monedei unice europene in acest cos odata cu includerea YUAN-ului (cu 3.2 puncte procentuale, la 8.1%, respectiv cu 6.5 puncte procentuale, la 30.9%).

Consideram ca decizia FMI reprezinta un pas inainte spre moneda globala si poate constitui un motor important pentru pietele financiare emergente pe termen scurt si mediu (inclusiv pentru Romania), cu implicatii pozitive pentru potentialul economic global.

Cu toate acestea, decizia FMI poate fi interpretata si ca un test de maturitate pentru piata financiara a Chinei: autoritatile responsabile cu politica economica in a doua economie a lumii vor trebui sa accelereze reformele in acest domeniu si sa asigure convergenta rapida spre categoria pietelor dezvoltate.

 

 

un articol scris de Andrei Radulescu

Andrei Radulescu, economist senior la Banca Transilvania, este responsabil cu elaborarea de analize si previziuni macro-economice.

Este doctor in economie, avand specializari post-universitare in macroenomie internationala si europeana, precum si o vasta experienta in analiza/ modelare/ previzionare macroeconomica si financiara atat in Romania, cat si in Portugalia.

In acelasi timp, Andrei Radulescu este cercetator stiintific III la Institutul de Economie Mondiala, din cadrul Academiei Romane. Este autorul volumului "Marea Recesiune: de la economia mondiala la economia nationala" si colaboreaza cu mediul universitar (Academia de Studii Economice din Bucuresti).