Inflatia vs. deflatia

Preturile de consum reprezinta un indicator important in evolutia unei economii, fiind monitorizat permanent de gospodariile populatiei, companii si autoritatile de politica economica (banci centrale, Guverne, institutii internationale).

Pe de o parte, evolutia preturilor de consum are impact la nivelul deciziilor de consum si investitii ale populatiei si companiilor.

Pe de alta parte, deciziile de politica economica (indeosebi cele de politica monetara) iau in considerare dinamica recenta si perspectivele pentru evolutia preturilor de consum.

O serie de factori influenteaza evolutia preturilor de consum, printre care se mentioneaza: climatul din sfera economiei reale (cum evolutia ritmul din economie comparativ cu dinamica la care factorii de productie sunt utilizati la capacitate); climatul meteorologic, cu impact pentru oferta din agricultura si consecinte pentru preturile produselor agro-alimentare (spre exemplu, acestea au o pondere de peste 30% din cosul de consum din Romania); fluctuatiile cotatiilor internationale la titei si alte materii prime; evolutiile din piata valutara, cu impact la nivelul preturilor de bunuri si servicii din import; asteptarile agentilor economici cu privire la evolutia preturilor de consum; deciziile de politica economica; incidenta unor socuri endogene (crize in sistemul economic) sau exogene (cum ar fi pandemia coronavirus).

Cand vorbim despre inflatie ne referim la cresterea preturilor de consum. In perioadele cu crestere ridicata a preturilor de consum (cum a fost si situatia din economia Romaniei din ultimul deceniu al secolului trecut, in contextul tranzitiei de la economia controlata de stat la economia de piata) asistam la deteriorarea bunastarii populatiei si alocarea ineficienta a resurselor companiilor.

Astfel, accelerarea ritmului de crestere pentru preturile de consum are impact nefavorabil pentru venitul real disponibil al populatiei (puterea de cumparare se erodeaza), ceea ce va determina scaderea cererii de bunuri si servicii pe viitor.

Totodata, in perioadele cu crestere puternica a preturilor de consum deciziile investitionale ale companiilor sunt distorsionate. Astfel, antreprenorii nu pot distinge daca cresterea preturilor la bunurile si serviciile pe care pe ofera firmele lor este determinata de o majorare temporara a cererii pentru acestea, sau de o crestere generalizata a preturilor in economie.

Pe de alta parte, deflatia caracterizeaza fenomenul de scadere a preturilor de consum. Cea mai cunoscuta perioada de deflatia a fost Marea Depresiune (criza economica mondiala din anii 1930).

In perioadele de deflatie (de scadere a preturilor de consum) populatia si companiile amana deciziile de consum si investitii, date fiind perspectivele ca preturile sa fie si mai mici pe viitor. In acest context, se genereaza o spirala deflationista, care are impact nefavorabil pentru evolutia economiei (cererea de bunuri si servicii se deterioreaza, companiile concediaza forta de munca, iar bunastarea populatiei este puternic nefavorabil influentata).

In acest context, stabilitatea preturilor de consum (evitarea inflatiei ridicate, dar si a deflatiei) are un rol fundamental in procesul de alocare eficienta a resurselor, aspect important pentru dezvoltarea economica durabila.

De altfel, in majoritatea tarilor lumii bancile centrale au avut ca obiectiv principal de politica monetara mentinerea stabilitatii preturilor.

Cand ne referim la stabilitatea preturilor avem in vedere o inflatie medie anuala care sa se situeze la aproximativ 2% in tarile dezvoltate. In Romania Banca Nationala tinteste o dinamica anuala a preturilor de consum in intervalul (1,5%-3,5%), centrat la 2,5%.

In Romania, dupa o perioada de hiperinflatie la inceputul tranzitiei de la economia de stat la economia de piata (dinamica anuala a preturilor de consum de peste 100% in 1990, 1991, 1992, 1993, 1994 si 1997) am asistat la initierea unei tendinte dezinflationiste (de decelerare a inflatiei) incepand cu anul 2000.

Acest proces de dezinflatie (de decelerare a ritmului anual al preturilor de consum) a fost sustinut in ultimele decenii de fenomenele de globalizare, liberalizare (inclusiv in contextul aderarii la Uniunea Europeana) si de implementarea de catre BNR a mecanismului de tintire directa a inflatiei (in 2005).

In 2020 preturile de consum au crescut cu un ritm mediu anual de 2,6% in Romania, in decelerare raportat la nivelul de 3,8% din 2019, aspect evidentiat in graficul de mai jos. Subliniem faptul ca anul trecut inflatia din Romania s-a situat in intervalul tintit de banca centrala.

 Evolutia preturilor de consum in Romania (%, an/an)

Editor: Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica, Banca Transilvania