21 decembrie 2021   |   Timp de citire: 6 minute

Perspective pentru sectorul bancar

Articolul face parte dintr-o serie de analize despre provocarile banking-ului in acest deceniu, realizate de dr. Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica, Banca Transilvania.

Sectorul bancar din Romania a fost rezistent la incidenta pandemiei si la consecintele acesteia de pana acum, evolutie influentata de o serie de factori, printre care reactia prompta si favorabila a institutiilor responsabile cu implementarea politicilor economice atat la nivelul Uniunii Europene, cat si pe plan intern, dar si faptul ca bancile au invatat lectiile crizei anterioare.

Astfel, in prezent indicatorul de solvabilitate din sectorul bancar intern este de 23,88% in trimestrul II 2021, in zona maximelor istorice, cu mult peste cerintele minime, dar si superior pragului consemnat in martie 2020, la momentul incidentei crizei sanitare, 20,37%. Din perspectiva analizei comparative pe indicatorul de solvabilitate TIER 1, se observa nivelul foarte ridicat din sectorul bancar local raportat la cel din Germania, prima economie a Zonei Euro, principalul partener economic al Romaniei.

Indicator de solvabilitate sectorul bancar – Romania vs. Germania (TIER1)

Indicator-de-solvabilitate-sectorul-bancar-Romania-vs-Germania-TIER1-Blog-Banca-Transilvania

Sursa: Bloomberg

De asemenea, in contextul incidentei pandemiei bancile de pe piata locala au continuat sa crediteze economia, consolidandu-si rolul de principal finantator al economiei nationale, aspect evidentiat de majorarea activelor - cu peste 67 miliarde lei intre final de martie 2020 si sfarsitul semestrului I 2021.

Evolutia activelor in sectorul bancar din Romania (miliarde lei)

Evolutia-activelor-in-sectorul-bancar-din-Romania-Blog-Banca-Transilvania

Sursa: Banca Nationala a Romaniei

Totodata, bancile au accelerat creditarea in 2021, ritmul anual al creditului neguvernamental urcand la 12,8% in august, cea mai buna evolutie din 2009, dupa cum se poate observa in graficul de mai jos.

Altfel spus, sectorul bancar nu si-a majorat doar expunerea pe sectorul guvernamental, accelerand cresterea expunerii si pe sectorul privat pe parcursul ultimelor luni: intre decembrie 2020 si august 2021 creditul acordat companiilor nefinanciare si creditul directionat populatiei au crescut cu 14,4 miliarde lei, respectiv cu 14,8 miliarde lei.

De asemenea, spre deosebire de Zona Euro, sectorul bancar din Romania a accelerat creditarea in perioada recenta, dupa cum se poate observa in graficul urmator.

Subliniem faptul ca sectorul bancar din Romania este pregatit oricand sa majoreze expunerea pe sectorul privat (companii si populatie), dar respectand normele de reglementare, precum si intr-un context de calibrare a deciziilor in functie de factorii de risc, pentru a nu periclita solvabilitatea pe termen scurt si stabilitatea financiara din perspectiva termenului mediu.

Creditul neguvernamental (%, an/an)

Creditul-neguvernamental-Blog-Banca-Transilvania

Surse: Banca Nationala a Romaniei, Banca Centrala Europeana

Nu in ultimul rand, profitul sectorului bancar din Romania s-a majorat cu peste 48% an/an in primul semestru din 2021, notandu-se o redinamizare pentru indicatorii ROE (rentabilitatea capitalurilor proprii) si ROA (rentabilitatea activelor) la 12,98%, respectiv 1,43%, aspect evidentiat in graficul de mai jos.

Un nivel ridicat al indicatorului de rentabilitate a capitalurilor proprii este foarte important, atat din perspectiva actionarilor bancilor (care vizeaza maximizarea profitului), cat si pentru viabilitatea sectorului bancar.

Evolutia indicatorilor de rentabilitate din sectorul bancar (%)

Evolutia-indicatorilor-de-rentabilitate-din-sectorul-bancar-Blog-Banca-Transilvania

 Sursa: Banca Nationala a Romaniei

In acest context subliniem faptul ca sectorul bancar va rezista la riscurile decurente din fluctuatiile pe termen scurt ale ratelor de dobanda la titlurile de stat, avand in vedere nivelul ridicat al ratei de solvabilitate.

Evolutia raportului datorie publica/PIB (%) 

Evolutia-raportului-datorie-publica-PIB-Blog-Banca-Transilvania

Sursa: Eurostat

In incheierea seriei de articole pe sectorul bancar atragem atentia asupra catorva aspecte privind impactul expunerii bancilor pe sectorului public din Romania:

  • Raportul datorie publica/PIB in Romania este foarte redus, comparativ cu cel inregistrat in Zona Euro – in 2020 acest indicator s-a majorat cu doar 12 puncte procentuale an/an la 47,3% in Romania, spre deosebire de cresterea cu 14,1 puncte procentuale an/an la 98% in Zona Euro, dupa cum se poate observa in graficul de mai jos;
  • Romania dispune de un potential ridicat de majorare pentru PIB-ul nominal pe termen mediu, ceea ce va contribui la scaderea ponderii datoriei publice in PIB si la diminuarea presiunilor pe ratele de dobanda la titlurile de stat;
  • Regulile fiscal-bugetare la nivelul Uniunii Europene sunt suspendate pana in 2023, iar Eurogroup a semnalat recent o regandire a acestora;
  • Ne asteptam la convergenta ratelor de dobanda la titlurile de stat din Romania spre nivelul din Zona Euro in acest deceniu, ceea ce va avea impact pozitiv in bilantul bancilor (cresterea valorii titlurilor);
  • Printre alternativele reducerii expunerii bancilor pe sectorul guvernamental se numara cresterea expunerii pe cash si echivalent (care nu este de dorit in momentul actual, caracterizat prin intensificarea inflatiei (dinamica anuala a preturilor de consum de peste 5% in august) sau exportul de capital (greu de gandit, in contextul potentialului de dezvoltare din sfera economiei interne);
  • Cresterea recenta a ratelor de dobanda la titlurile de stat (determinata de tensiunile politice) este de scurta durata, dupa terminarea crizei politice vom asista la scaderea acestora, cu impact pozitiv in bilantul bancilor;
  • Deteriorarea din sfera finantelor publice dupa incidenta pandemiei la nivel mondial si european are caracter temporar (fiind determinata de amplele programe implementare de Guverne pentru contracararea crizei sanitare si impactului acesteia in economie), iar procesul de consolidare fiscal-bugetara poate reprezenta o oportunitate pentru redesenarea structurii finantelor mondiale.


Aceasta serie contine si articolele: