Nicusor Paun: Agricultura, cea mai draga pasiune

Cand iti pui in joc toata pasiunea, e imposibil ca planul sa nu dea roade. Asta si-a spus si Nicusor Paun in urma cu 8 ani de zile, cand devenea unul dintre #OameniidelaBanca. A fost Sef de agentie in Calarasi, apoi Relationship Manager, iar in prezent este Sef Serviciu IMM la sucursala Baragan. Suna bine, nu-i asa? 😊 Hai sa ii aflam in continuare povestea!

Pentru Nicu, agricultura este cea mai draga pasiune. Se numara printre cei ce reusesc zi de zi sa-si duca obiectivele la nivel de performanta, transformandu-si viziunea in realitatea. Tocmai de aceea, este foarte cunoscut si apreciat in comunitatea fermierilor. Despre cum a inceput totul si care sunt provocarile pe care le intampina din pozitia de Sef Serviciu IMM, ne povesteste chiar el:

„Mi-am dorit sa intru in domeniul bancar inca de cand eram in liceu. A fost visul meu si m-am tinut de el. Dupa ce am terminat facultatea, am lucrat ca Economist, dar tot spre zona financiar-bancara imi doream sa ma indrept. Iata ca s-a intamplat, intr-un final. Bineinteles, acomodarea a necesitat putin timp. Jobul presupunea multa munca de teren, pe langa analiza financiara a societatii. Si era foarte dificil sa castigi increderea unui client in acea perioada. Pornind de la un job de birou la unul de teren... nu a fost tocmai usor pentru mine. Pe parcurs, lucrurile s-au schimbat. Interactiunea cu oamenii si experientele prin care am trecut m-au ajutat foarte mult fara indoiala.”

O zi normala petrecuta in echipa Bancii Transilvania implica minimum o vizita la una din fermele din cele patru judete pe care Nicu le coordoneaza pe partea de IMM-uri (Teleorman, Giurgiu, Calarasi si Ialomita). Din luna ianuarie si pana in prezent are aproape 10.000 de km de parcursi pe traseu, iar asta ii face jobul cu adevarat palpitant.

In acelasi timp, nu uita de faptul ca echipa este o parte importanta a activitatii sale, astfel se asigura ca aceasta beneficiaza de ajutorul sau chiar si atunci cand nu se poate afla fizic alaturi de ea: „La Banca Transilvania am invatat sa coordonez si sa cresc o echipa. E un sentiment special sa preiei un grup de oameni si sa vezi ca, peste cativa ani, ajung sa fie premiati de catre banca”, a spus Nicu. Dar lectiile pe care le-a deslusit prin functia si experientele sale nu s-au oprit aici:

„Am mai invatat si ca e important sa apreciezi organizatia pentru care lucrezi. Cultura care are in centru omul si pe care o promoveaza Banca Transilvania am asimilat-o si eu. Este foarte important sa ai parte de sustinere, in special in acest domeniu, unde munca de echipa e indispensabila”

Intors acasa la familia sa, Nicu isi petrece timpul liber ramas alaturi de cele doua fetite ale sale: Bianca si Alice. Ele sunt prioritatea sa numarul 1, de fiecare data, si, ca orice parinte grijuliu, este atent sa le ofere toata atentia de care au nevoie. Stie ca cei mici isi iau primele modele din familie, iar Nicu si-ar dori sa fie unul demn de urmat pentru fetite. In weekend, isi ajuta tatal cu activitatile ce tin de societatea pe care acesta o are tot in domeniul agricol (vanzari utilaje agricole si piese de schimb pentru utilaje). Se pare ca pasiunea pentru agricultura se mosteneste din familie! 😊

 Nicu, faptul ca ai reusit sa iti transformi pasiunea intr-un full-time job cu siguranta va fi o inspiratie pentru fetitele tale. Pe noi e clar deja ca ne-ai facut mandri. Iti multumim ca esti unul dintre #OameniidelaBanca!

BT Extra – intrebari extra pentru #Oameniidelabanca! 💛

Care e cea mai importanta lectie pe care ai primit-o de la parinti?

„Sa fiu muncitor si respectuos cu cei din jur si sa am rabdare ca sa pot face lucruri frumoase in timp. Eu il am ca model pe tatal meu, un om muncitor, intelegator, care m-a sustinut tot timpul.”

Daca ar fi sa primesti un premiu, pentru ce crezi ca l-ai primi?

„Pentru rabdare si calm.”

Ce ai face daca ai castiga la loto?

„Cred ca toti ne-am gandit la aceasta intrebare la un moment dat, nu? Eu mi-as face o ferma, dat fiind faptul ca si jobul, si viata personala se indreapta spre aceasta zona. Mi-ar placea sa stiu ca imi pot procura singur hrana – nu doar pentru mine, cat si pentru societate. Am vazut ca se pot face lucruri si produse calitative si in fermele romanesti.”