09 martie 2021   |   Timp de citire: 10 minute

Ömer Tetik, BT: Anul relansarii in banking

2021, Anul Relansarii. Ömer Tetik, CEO-ul BT, a acordat un interviu Revistei Biz despre lectiile invatate si asteptari. Enjoy! 😊

Cum vedeti evolutia economiei in acest an? Cu ce scenarii privind cres­terea economica lucrati cand faceti strategiile bancii?

Ne-am pregatit cu planuri diferite, am luat in considerare fiecare semnal, cifra si tendinta. Ne asteptam la o revenire cu un ritm anual de crestere care poate merge inspre 5% din perspectiva evolutiilor de la an la an, insa este clar ca depindem foarte mult de evolutia pandemiei, de ritmul vaccinarii, de re­strictiile de calatorie si consum din restul tarilor europene. Romania are o economie complexa si puternic interconectata cu Europa, iar ritmul revenirii va fi corelat cu cel al marilor economii europene. La BT, pentru acest an headline-ul este Relansare, asa incat am pornit la drum in 2021 cu acest mindset. Vrem sa fim cat mai proactivi si sa jucam un rol major in sustinerea firmelor, a oamenilor si a economiei. Suntem constienti de rolul nostru in economie si acest lucru ne responsabilizeaza.

Cum apreciati reactia mediului de business local la pandemie, au fost antreprenorii destul de flexibili ­pentru a se adapta la noul context?

Antreprenorii se lupta, iar cei foarte afectati de pandemie au incercat sa fie flexibili. Gradul de adaptare depinde insa de specificul businessului si de stilul de management: unii s-au reinventat, altii sunt in asteptare sau in survival mode. Unii actionari au adus bani in firmele lor si in general companiile au incercat sa pastreze oamenii buni. Sunt businessuri care au migrat spre online sau care si-au crescut capacitatea de productie. Cei din zonele cele mai afectate, cum ar fi HoReCa, au incercat din rasputeri sa se adapteze si sa-si acopere cel putin o parte din costurile fixe din livrari online. In continuare sunt foarte afectati si asteapta sa redeschida businessurile, dar si accesul la granturi pe zona HoReCa. Avem si sectoare de activitate care au prosperat pentru ca orice criza are oportunitatile ei. Asa ar fi constructiile, IT&C, serviciile si produsele din zona online. Comertul online are cel mai puternic ritm de crestere incepand cu anul trecut si, ca idee, cea mai mare parte din companiile infiintate in 2020 au ca activitate comertul online si serviciile de software. Prin masurile BT pentru sustinerea antreprenorilor, implicarea noastra in programele guvernamentale, unde, de exemplu, in IMM Invest am fost banca principala, prin initiativele „Cumpara de langa tine” si „Cumpara de la o afacere mica” vedem ca am construit un sentiment de incredere, de comunitate a antreprenorilor care lucreaza cu banca noastra. Iar pentru ei conteaza foarte mult sa nu fii si sa nu te simti singur, sa ai siguranta si semne de continuitate.

Ce a insemnat pentru banci adaptarea la „noul normal”? Cum si-a ada­p­tat BT strategia in pandemie?

Depinde de fiecare banca in parte, insa bancile s-au adaptat repede, desi nu a fost usor mai ales pentru cele mici. La BT, ne-am dat seama rapid ca vor urma perturbari in fluxurile economice si ca lockdown-ul va avea efecte, cum ar fi intarzieri in cash-flow-ul companiilor, o scadere a consumului in unele domenii, dar si ca noile restrictii vor contribui la schimbari de comportamente. Ne-am gandit la clienti, am discutat cu ei, ne-am pus in locul lor si am stiut ca putem contribui la salvarea economiei si a multor locuri de munca. Asa ca odata cu lockdown-ul am pornit la drum cu un mindset nou, cu atitudine proactiva de sustinere a companiilor si a celor cu credite, pentru ca, din martie 2020 incoace, solidaritatea a devenit obiectivul nostru principal. BT a facut atunci primul pas prin anuntarea unor masuri de sustinere a clientilor. Ne bucuram ca am generat un trend pe piata. Am pastrat deschisa reteaua, cele peste 500 de sedii, am accelerat digitalizarea si am devansat investitii.

Pentru al doilea an al pandemiei ce obiective v-ati propus?

Prioritatea numarul unu este sustine­rea clientilor. De asemenea, vrem sa dam trendul prin sustinerea ONG-urilor cu impact in comunitati cat mai mari. Strict pe business, suntem relativ optimisti si avem apetit pentru finantare. Ne dorim business nou si vrem sa crestem prudent si sanatos. Cred ca am invatat din lectiile anului 2020 si ale contextului – suntem atenti la sustenabilitate, la incluziune si la business responsabil (social si verde), vrem sa inovam si avem ambitii mari.

Ce inseamna pentru banci prelungirea amanarii platii ratelor la credite? Cum estimati ca va evolua rata de credite neperformante anul acesta?

Prin amanarea platii ratelor, bancile au gasit o cale sa ramana alaturi de clientii care au avut dificultati la plata ratelor la credite. Asa am dovedit ca suntem parteneri de calatorie indife­rent de drum si de vreme. In mod sigur a fost de ajutor, insa anul acesta ratele bancare trebuie reluate la plata dupa amanarile de anul trecut. Pentru unii clienti, cum sunt cei din domenii afectate puternic de pandemie, ratele pot fi esalonate si in 2021, pentru maximum 9 luni. La expirarea moratoriului, ne asteptam la o crestere a ratei creditelor neperformante la nivel de sistem bancar. Pana acum, rata a ramas scazuta in 2020, a fost in jur de 4% din totalul creditelor, insa vorbim de credite amanate de aproape 42 de miliarde de lei, la nivelul intregului sector, ceea ce inseamna 15% din totalul finantarilor neguvernamentale.

 

Cum vedeti evolutia creditarii in urmatoarea perioada? Din ce domenii vor veni mai multe solicitari pentru finantari?

Cred ca oportunitatile pot veni din sectoare mai putin dezvoltate fata de alte tari sau din reinventarea unor industrii, cum ar fi agricultura, dar si a unor businessuri. In mod cert – s-a tot discutat despre asta – pandemia a accelerat schimbari structurale si unele industrii sunt favorizate de context, iar altele, nu. Ca finantator principal al economiei, ne uitam la zonele in care Romania este un cluster de competente, cum ar fi IT-ul si agricultura, dar si la zone in care avem o pozitie competitiva sau geografica buna. Desi suntem o tara dezvoltata in Uniunea Europeana, noi inca avem de inchis un decalaj fata de Vest si asta va aduce atat o crestere a veniturilor, cat si a puterii de cumparare si a consumului. Inca avem loc unde sa crestem si de aceea vom sustine orice business care poate contribui la dezvoltarea economica si sociala, la bunastarea oamenilor. Dintre zonele pe care le vedem cu cresteri insemnate si unde vom acorda finantari semnificative as aminti agricultura, IT-ul, infrastructura, sectorul medical si comertul. Avem un focus aparte pentru noua economie verde si pe dezvoltarea sustenabila – este o zona la care ne uitam extrem de atent si unde vrem sa investim financiar, dar si sa intram cat mai repede in bucla de invatare si sa fim first mover.

Ce inseamna acum, dupa ce pandemia a accelerat digitalizarea, banking la distanta?

Pandemia si schimbarile structurale accelerate de pandemie au modificat foarte mult modul in care clientii interactioneaza cu banca si cu banii lor. Asteptarile sunt acum ca tot ce poate fi rezolvat de la distanta, sa fie rezolvat de la distanta. Clientii nu mai au disponibilitate sa vina la banca pentru operatiuni de baza. Bancile de cealalta parte vin cu un legacy, sunt businessuri care au inceput offline si care sunt puternic reglementate. Multe zone din legislatie au inca minusuri sau goluri si asta ne-a constrans, iar sistemul bancar se misca mai incet cu digitalizarea. Facem efor­turi si investitii enorme, zi de zi, ca sa adaptam businessul si sistemele. Cred ca noi, din fericire, suntem pe un trend bun.

La banca, din acest punct de vedere, „the hero” a fost BT Pay, aplicatia pentru cumparaturi contactless la comercianti, transferuri de bani si donatii, toate prin telefon. Anul trecut s-a triplat numarul de plati cu telefonul si a ajuns la 4 milioane de cumparaturi/luna cu telefonul. De asemenea, a crescut de patru ori numarul transferurilor de bani prin aplicatie, ajungand la 1,3 milioane/luna. In primele zile ale starii de urgenta, suplimentar fata de donatiile consistente ale bancii, am vrut neaparat sa le facilitam si clientilor sa doneze pentru ONG-ul preferat, iar colegii au stat noptile la birou pentru a implementa in cateva zile un modul de donatii online si in BT Pay. Clientii au reactionat imediat si deja zeci de mii de clienti au donat. Eu cred ca noi avem si infrastructura buna, pe care putem dezvolta, dar si mindset-ul potrivit. Planul este ca toate operatiunile de baza, fara valoare adaugata pentru clienti, sa fie realizate din aplicatii si intr-un mod cat mai eficient si prietenos, iar operatiunile mai complicate, care necesita consultanta sau ­decizii din partea clientilor, sa le facem in agentii, intr-un mod care genereaza o experienta cat mai buna. In general, noi credem ca retailul – nu doar cel bancar – are doua componente majore, logistica si experienta clientului. Ce vedem acum este ca partea logistica se muta in online, iar experienta ramane in magazin – sau, in cazul nostru, in unitati.

 

Cum vedeti evolutia sistemului bancar in 2021? Cum va arata bankingul postpandemie?

Pandemia ne-a prins, ca sistem bancar, intr-o pozitie mult mai solida decat cum a fost in 2008, asa incat bancile au resursele necesare pentru a sustine relansarea businessului. Indicatori precum lichiditatea si solvabilitatea sunt la nivel confortabil chiar si pentru scenarii economice adverse. Asa cum am vazut, romanii au inceput sa economiseasca, a crescut economisirea interna, ceea ce a dus, la nivel de sector, la cresterea tendintei de scadere a raportului credite/depozite spre nivelul minim istoric de 67%, in decembrie. Cu alte cuvinte, la finalul anului trecut, diferenta dintre depo­zitele si creditul neguvernamental era de peste 138 miliarde de lei, care inseamna aproximativ 28 de mili­arde de euro, ceea ce pentru noi, bancile, reprezinta un cost de oportunitate pentru ca o parte din acesti bani pot sa mearga spre creditarea si sustinerea cresterii economice. Cum vedem 2021? Romanii au intotdeauna planuri, de aceea ne asteptam la o crestere a creditarii pentru ca vorbim de un nivel redus la costurilor reale de finantare, dar si de exces de lichiditate la nivel de sector bancar. Estimam insa si scaderea calitatii portofoliului de credite in trimestrele urmatoare, ceea ce inseamna cresterea ratei credi­telor neperformante. Ne vom orienta tot mai mult spre finantarea proiec­telor green, cum spuneam, care au ca scop principal dezvoltarea durabila in Romania – asta este o prioritate pentru Europa, dar si pentru BT.

Romania a fost una dintre cele mai ­active piete din ECE in domeniul M&A in sistemul bancar. In ce conditii va continua concentrarea pietei ­bancare locale?

Romania va continua procesul de consolidare, mai ales in contextul nivelului redus al ratelor de dobanda, presiunilor din sfera excesului de lichiditate, eficientei operationale si resurselor necesare pentru transformarile din acest deceniu. Sectorul bancar este destul de neomogen, fragmentat, cu campioni, dar si jucatori care au cote de piata marginale. Pentru bancile mici, costurile cu mentinerea pe piata sunt mari si de aceea ne asteptam sa vedem initiative de consolidare. Criza generata de COVID-19 va accelera consolidarea sectorului bancar in toata Europa Centrala si de Est, totul depinde de cum trec bancile mici peste provocarile date de profitabilitate si de capital. Per ansamblu, la nivel personal si al organizatiilor, pandemia a contribuit la maturizare din toate punctele de vedere. Ne-a aratat si ca putem rezista, ne putem adapta si chiar prospera inclusiv in perioade pe care nu ni le imaginam. La BT suntem constienti de rolul nostru in economia tarii si in viata romanilor. Vom continua sa construim si sa ne dezvoltam atat pentru a asigura finantarea Romaniei, cat si pentru fi un exemplu de campion local. Romania are nevoie de solidaritate si de exemple.