Romania dupa 10 ani in Uniunea Europeana: paradigma crestere vs. dezvoltare

Economia Romaniei s-a confruntat cu o serie de transformari structurale in perioada post-decembrista, cu impact asupra dinamicii PIB potential (un indicator abstract, dar fundamental, intens utilizat pentru a identifica pozitia unei economii pe ciclu, precum si procesul de convergenta economica al economiilor emergente spre nivelul din statele dezvoltate).

Se mentioneaza in acest context:

In primul deceniu ca tara membra a Uniunii Europene economia Romaniei s-a confruntat cu forte contradictorii: beneficiile procesului de integrare economica in blocul comunitar vs. valurile crizei macro-financiare globale.

Din analiza dinamicii PIB potential pe parcursul ultimelor doua decenii se pot desprinde urmatoarele concluzii:

Dinamica PIB potential a atins un nivel maxim istoric de 6.9% an/an in 2007, anul aderarii la Uniunea Europeana, o evolutie determinata de contributia factorului capital (7.1 puncte procentuale), care a anulat contributia negativa a componentelor munca si productivitatea totala a factorilor.

Cu toate acestea, dinamica anuala a PIB potential s-a deteriorat semnificativ in 2009 si 2010, spre un nivel estimat la doar 1%, sub influenta iesirilor masive de capital, in contextul incidentei primului val de criza, care a surprins economia intr-o faza de supra-incalzire.

Din 2011 ritmul anual al PIB potential a initiat o tendinta ascendenta, atingand un nivel de 3.5% in 2015 (cel mai ridicat din 2008), cu o contributie relativ echilibrata a factorilor de productie: capital (1.7 puncte procentuale), munca (0.9 puncte procentuale) si productivitatea totala a factorilor de productie (0.9 puncte procentuale).

Practic, 2015 a fost un an economic de referinta pentru Romania, din perspectiva dinamicii PIB/PIB potential, dar si a echilibrului macro-financiar.

Trebuie insa mentionat faptul ca ameliorarea dinamicii PIB potential in ultimii ani nu a fost acompaniata de o evolutie similara a indicatorilor de dezvoltare economica, dupa cum se poate nota in al treilea grafic din dreapta: ponderea in PIB a investitiilor in educatie, cercetare & dezvoltare si indicele de dezvoltare umana s-au consolidat in zona minimelor de la inceputul anilor 2000.

Cu alte cuvinte, se poate spune ca Romania s-a confruntat in ultimii ani cu paradigma crestere vs. dezvoltare. Practic, primul deceniu de apartenenta la Uniunea Europeana a fost unul ratat din perspectiva dezvoltarii. Mai mult, economia a accelerat in ultimele trimestre, dar ritmul reformelor structurale a incetinit (desi acestea sunt mai usor de implementat intr-o conjunctura economica favorabila).

Totodata, par sa se intensifice riscurile din sfera stabilitatii financiare (masurile pro-ciclice, populiste). Altfel spus, exista riscul ca Romania sa repete erorile ciclului economic pre-criza, cu impact asupra procesului de convergenta economica europeana (dupa cum se poate nota in ultimul grafic din dreapta continuam pe ultima pozitie din UE ca PIB/locuitor).

Reformele structurale au fost subliniate recent si de Guvernatorul BNR la Conferinta de lansare in dezbatere publica a Proiectului “Romania competitiva: un proiect pentru o crestere economica sustenabila”: un mix echilibrat de politici economice; aplicarea Noii Guvernante Economice Europene (inclusiv a Strategiei Europa 2020) – responsabilitate fiscal-bugetara, investitii in cercetare & dezvoltare; dezvoltarea pietei de capital; cultivarea spiritului convergentei economice reale. 

un articol scris de Andrei Radulescu

Andrei Radulescu, economist senior la Banca Transilvania, este responsabil cu elaborarea de analize si previziuni macro-economice.

Este doctor in economie, avand specializari post-universitare in macroenomie internationala si europeana, precum si o vasta experienta in analiza/ modelare/ previzionare macroeconomica si financiara atat in Romania, cat si in Portugalia.

In acelasi timp, Andrei Radulescu este cercetator stiintific III la Institutul de Economie Mondiala, din cadrul Academiei Romane. Este autorul volumului "Marea Recesiune: de la economia mondiala la economia nationala" si colaboreaza cu mediul universitar (Academia de Studii Economice din Bucuresti).

Comentarii