19 noiembrie 2021   |   Timp de citire: 6 minute

Evolutii structurale in sfera sectorului bancar din Romania dupa Marea Criza Financiara

Articolul face parte dintr-o serie de analize despre provocarile banking-ului in acest deceniu, realizate de dr. Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica. 

Sectorul bancar din Romania a urmat indeaproape modificarile structurale la nivelul sectorului bancar din Zona Euro, principalul partener economic, mai ales dupa aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana. O serie de factori au contribuit la aceasta evolutie convergenta a structurii sectorului bancar intern cu cel din Zona Euro, printre care  cresterea in timp a integrarii economiei nationale in circuitul economic european, precum si nivelul ridicat al ponderii bancilor cu capital european in peisajul bancar din Romania.

Astfel, dupa momentul incidentei Marii Recesiuni, sectorul bancar intern s-a confruntat cu o crestere alarmanta a ratei creditelor neperformante si persistenta acestui indicator la un nivel foarte inalt (peste 20%) pana aproape de jumatatea deceniului trecut.

Totodata, expunerea bancilor interne pe sectorul guvernamental a crescut semnificativ dupa incidenta crizei economico-financiare (cea mai severa de la finalul celui de-Al Doilea Razboi Mondial), evolutie in convergenta cu cele din Zona Euro.

Aceasta dinamica a fost puternic influentata si de dezvoltarea pietei titlurilor de stat, inclusiv in contextul reformelor implementate sub bagheta Fondului Monetar International. Astfel, ponderea expunerii bancilor pe sectorul guvernamental in total active a crescut  de la 5% in 2008 la 22,8% in aprilie 2020, respectiv 24% la finalul trimestrului I al acestui an.  

Ponderea expunerii bancilor pe sectorul guvernamental a crescut puternic in prima jumatate a ciclului economic post-criza, cand practic economia interna a resimtit puternic valurile si consecintele Marii Recesiuni – indicatorul s-a majorat de la 5% in 2008 la 21,1% in 2014 si a fluctuat ulterior (pana la momentul aprilie 2020) in intervalul 21,1% - 22,8%.

Totodata, cresterea expunerii bancilor pe sectorul guvernamental in contextul incidentei pandemiei nu a fost una semnificativa, de la 22,8% in aprilie 2020 la doar 24% in martie 2021. 


Expunerea sistemului bancar din Romania pe sectorul public si sectorul privat (%, total active)

Grafic-1-Expunerea-sistemului-bancar-din-Romania-pe-sectorul-public-si-sectorul-privat-blog-Banca-Transilvania

Sursa: Banca Nationala a Romaniei, Rapoarte asupra Stabilitatii Financiare


Pe de alta parte, ponderea expunerii bancilor pe creditul neguvernamental (in total active) a scazut in cadrul ciclului economic post-criza, evolutie convergenta cu cea inregistrata la nivelul Zonei Euro, principalul partener economic. Consideram ca aceasta dinamica a fost determinata, in principal, de factori extrinseci, care nu au legatura cu bancile, printre care:

  1. dinamica lenta a investitiilor productive derulate de companii pe parcursul ciclului economic post-criza (cel putin din perspectiva comparativa cu ciclul anterior), date fiind consecintele Marii Recesiuni, indeosebi la nivelul sectoarelor intensive in factorul capital (constructii, imobiliare etc);
  2. nivelul ridicat al creditului comercial (factor de traditie in economia nationala);
  3. creditarea companiilor multinationale de la banci din afara tarii sau direct de la grupul mama;
  4. provocarile din sfera tesutului de companii cu capital romanesc, inclusiv numarul ridicat al companiilor cu capitaluri proprii negative, care nu sunt bancabile;
  5. cresterea rolului finantarii prin intermediul fondurilor europene, pe fondul implementarii programelor Uniunii Europene;
  6. nivelul ridicat al ratei de economisire la nivelul populatiei in cadrul ciclului economic post-criza (cel putin din perspectiva comparativa cu ciclul anterior);
  7. gradul redus de dezvoltare al pietei de actiuni si pietei de obligatiuni corporate din Romania in ciclul economic post-criza – subliniem insa faptul ca in perioada recenta s-au consemnat evolutii favorabile in directia dezvoltarii acestor segmente ale pietei financiare, care vor contribui ulterior si la majorarea expunerii bancilor interne pe credite acordate companiilor.

Structura pasivelor companiilor nefinanciare din Romania (%)

Grafic-2-Structura-pasivelor-companiilor-nefinanciare-din-Romania-Blog-Banca-Transilvania

Sursa: Banca Nationala a Romaniei

Totodata, reglementarile implementate in contextul adoptarii normelor de dupa Marea Recesiune (inclusiv a cadrului Basel III) au determinat o crestere semnificativa a gradului de prudenta, care a contribuit, ulterior, la insanatosirea sectorului bancar si la scaderea semnificativa a ratei creditelor neperformante, spre un nivel sub 4% pe parcursul anului 2021, aspect reflectat in graficul de mai jos.

Rata creditelor neperformante in Romania (%)

Grafic-3-Rata-creditelor-neperformante-in-Romania-Blog-Banca-Transilvania

 Sursa: Banca Nationala a Romaniei

Sectorul bancar s-a confruntat in ultimele trimestre cu acumularea unui excedent de lichiditate fara precedent, care a contribuit la cresterea expunerii pe sectorul guvernamental dupa incidenta pandemiei, perioada in care economia reala s-a confruntat cu ajustare indusa de restrictiile implementare pentru contracararea crizei sanitare. 


Diferenta dintre depozitele neguvernamentale si creditul neguvernamental in Romania (miliarde lei)

Evolutii-structurale-in-sfera-sectorului-bancar-din-romania-dupa-marea-criza-financiara/small_Grafic-4-Diferenta-dintre-depozitele-neguvernamentale-si-creditul-neguvernamental-in-Romania-Blog-Banca-TransilvaniaSursa: Banca Nationala a Romaniei

Concluzionand, aceasta analiza evidentiaza faptul ca dinamica pietei bancare din Romania este convergenta cu evolutiile consemnate la nivel european si mondial, din perspectiva expunerii pe datorie suverana, iar diferentele sunt determinate, in principal, de specificul national.


Aceasta serie contine si articolele: