Dan Dascăl, CEO BT Asset Management, la invitația Termene Business Hub, a identificat trei oportunități și trei riscuri pentru economia României în 2026:

Trei oportunități: 

1. Accesul la fondurile UE – aceste fonduri sunt o sursă ieftină de finanțare a deficitului, evită presiunea pe piața internă și pe costurile de împrumut. Mare parte din aceste fonduri merg către investiții în infrastructură, digitalizarea administrației, învățământ, sănătate, ceea ce duce la creșterea competitivității pe termen lung. Trebuie să fie prioritară pentru România accelerarea absorbției fondurilor europene și respectarea jaloanelor PNRR pentru a nu pierde accesul la fonduri.

2. Energia – investițiile în energie au impact economic prin reducerea costurilor de producție, implicit creșterea productivității. Ne ajută inclusiv la îmbunătățirea balanței comerciale prin reducerea importurilor energetice. România trebuie să își continue strategia de dezvoltare a capacităților energetice și a infrastructurii de transport al energiei.

3. Noi listări la Bursa de Valori București – se pregătesc mai multe IPO-uri, inclusiv companii de calibru mare din diverse sectoare de activitate. Ca impact imediat este creșterea lichidității la BVB, iar piața de capital din România ar deveni mai atractivă. În același timp, companiile care fac obiectul listării și-ar diversifica sursele de finanțare prin atragere de capital. Statul român, în cazul unor vânzări de participații minoritare, ar reduce din presiunea bugetară.

Trei riscuri:

1. Instabilitate politică – există riscul ca divergențele în rândul partidelor din coaliția guvernamentală să se acutizeze, lucru care, în scenariul extrem, ar duce la destrămarea coaliției de guvernare, iar guvernul actual să nu mai beneficieze de susținere parlamentară majoritară.

În condițiile unui deficit bugetar ridicat, România are nevoie de stabilitate pentru a putea pune în aplicare planurile de reformă pe termen scurt și mediu, și a reveni la o creștere economică peste media europeană.

2. Geopolitic/criza economică financiară externă (regională) – ne aflăm în proximitatea unei zone de conflict, iar finalizarea acestuia presupune unele negocieri care ar putea implica și anumite concesii teritoriale din partea Ucrainei/aliaților occidentali în favoarea Rusiei.

În altă ordine de idei, o criză economică regională ne-ar afecta pentru că relațiile economice sunt primordial cu partenerii europeni, deși nivelul de datorie al României raportat la PIB este unul decent, ponderea dobânzilor în PIB este mare, orice potențială criză ar pune presiune pe costurile de finanțare a României. Continuarea reformelor ne oferă o plasă de siguranță, ca atunci când sentimentul piețelor se va schimba, noi vom fi într-o formă bună și putem traversa lin turbulențele.

3. Inflația persistentă și restricții monetare – avem în continuare o inflație ridicată pe termen mediu, iar estimările se pot menține și în 2026, după ce au fost aplicate majorările de TVA, accize și liberalizarea prețurilor la energie. În aceste condiții, BNR ar putea menține pentru o perioadă mai lungă un nivel ridicat al dobânzilor și ar întârzia relaxarea fiscală până la temperarea inflației.

Costurile de finanțare mari pun presiune pe puterea de cumpărare, limitează consumul și ar putea afecta ritmul de creștere economică. Aceste riscuri subliniază nevoia unei politici macroeconomice prudente, consolidări bugetare credibile și asigurarea unui cadru stabil pentru accesul la fonduri interne și externe.