La ZF Bankers Summit 2026, organizat de Ziarul Financiar în 2-4 iunie, Banca Transilvania a fost reprezentată în cea de-a doua zi de Anca Crăciun, Director Coordonator Private, Premium Banking și Produse Retail, Tiberiu Moisă, Director General Adjunct MidCorporate și IMM și de Bogdan Pleșuvescu, Director General Adjunct.

Declarațiile din prima zi a evenimentului pot fi găsite aici.

Anca Crăciun, Director Coordonator Private, Premium Banking și Produse Retail:

• Piaţa de private banking este în creştere accelerată. Avem peste 6.000 de clienţi, peste 4 miliarde de euro active în administrare şi tichetul este de 200.000 euro pentru private banking. Aceşti bani vin din creşterea averilor private. Conform studiului The Wealth Report 2026, realizat de Knight Frank, în ultimii 5 ani s-a înregistrat o creştere de 93% în România la clienţii ultra high net worth, cu averi de peste 30 de milioane de dolari, ceea ce este un semn bun pentru piaţă. Ştiu că este vârful piramidei, dar asta înseamnă că piaţa creşte.
  
  
• Nu putem să spunem o cifră exactă a potenţialului din România, dar dacă ne gândim un pic la cifrele vehiculate până acum, cred că putem vorbi de 50.000 de clienţi potenţiali în piaţa din România.
  
  
• Încrederea este una dintre valorile fundamentale pe care ne bazăm în relaţia cu un client din segmentul private banking, apoi vorbim despre randament. Este vorba de o înțelegere a nevoilor clientului, o diversificare a produselor. Aici nu putem vorbi despre un randament pentru un produs anume, ci pentru o paletă întreagă de produse.
  
  
• Faptul că avem un grup consolidat în spate ne oferă ușurința de a pune pe masă toate soluțiile, de la produse de economisire până la ETF-uri, acces la peste 30 de piețe externe de acțiuni etc. Oferim o diversificare a portofoliului în așa fel încât randamentul să fie balansat, de la produse conservatoare până la cele mai complexe, cu risc mai ridicat.
  
  
• Relaţia cu un client o privim pe termen lung, pe o perioadă mai lungă de un an. Depinde foarte mult de structura portofoliului, profilul clientului, orizontul de lichiditate.
  
  
• În cazul BT, mai mult de 60% din clienţii private banking au portofoliul pe produse de investiţii, ceea ce înseamnă foarte mult. Înseamnă că educaţia financiară a crescut considerabil în ultimul timp.
  
  
• Dimensiunea tichetului variază. Cred că nu dimensiunea contului contează. Dacă mă uit la clientul BT, la profilul său, care este cel al antreprenorului de succes între 45 și 60 de ani, care, fie își încasează dividendele, fie și-a vândut afacerea, fie doar o parte din participația la un business, ne uităm că are alt nivel de educație financiară acum, față de acum câțiva ani și înțelege altfel produsele.
  
  
• Ne aflăm în cea mai frumoasă fază de dezvoltare a pieţei de private banking din România: predarea ştafetei către noua generaţie, predarea moştenirii. Eu cred că banii sunt făcuţi să circule şi banii care se află în conturile de private banking produc la rândul lor alţi bani.
  
  
• Noi ne uităm la client ca la un ecosistem, îi luăm în calcul practic şi nevoile de companie şi construim soluţiile perfecte pentru momentul de dezvoltare respectiv. Deci, cred că nu pot afirma că banii aflați în conturile de private banking sunt neapărat pentru a fi lăsați moștenire, dar un mix între moștenire și creare de valoare nouă, poate fi exact poza care caracterizează nivelul de dezvoltare al pieței în momentul de față.
  
  

Tiberiu Moisă, Director General Adjunct MidCorporate și IMM:

• IMM-urile din România continuă să se finanţeze, însă structura creditării începe să se schimbe: companiile mici şi mijlocii se orientează tot mai mult către credite pentru capital de lucru şi mai puţin către finanţări pentru investiţii, pe fondul incertitudinilor economice, al consolidării fiscale şi al presiunilor geopolitice.
  
  
• Pe măsură ce mergi către firme mai mici şi te uiţi mai atent la afacerile de tip IMM, starea de spirit a antreprenorilor şi a fondatorilor are o influenţă mult mai mare. Noi am făcut diverse cercetări pe acest subiect, ca să înţelegem mai bine comportamentele şi modul în care se iau deciziile, şi am observat asta de fiecare dată. Această stare de spirit cântăreşte foarte mult în deciziile de investiţii, mult mai mult decât în cazul companiilor mari, care lucrează, fireşte, cu o perspectivă ceva mai lungă, măcar pe termen mediu, şi în care bugetele sau deciziile nu sunt influenţate atât de mult de ceea ce se întâmplă zi de zi.
  
  
• Starea de spirit astăzi, deşi toată lumea vorbeşte în termeni pozitivi despre potenţialul pe care îl avem, este totuşi apăsată atunci când discutăm în privat cu antreprenorii. Este o combinaţie aproape unică: propriile noastre probleme naţionale - consolidare fiscală, ajustări pe toată linia, ceea ce duce implicit şi la ajustări în zona consumului, plus problemele internaţionale şi anxietatea generată de contextul geopolitic. Emoţional vorbind, este o perioadă destul de greu de dus pentru foarte mulţi.
  
  
• Aşa cum o familie îşi ajustează cheltuielile - sau ne aşteptăm să îşi ajusteze cheltuielile în funcţie de situaţia veniturilor - să ştiţi că aşa face şi un CFO la o firmă foarte mare. După ce tocmai au decis să îşi continue planurile de investiţii, el, când merge acasă, ca familie, este mult mai atent şi îşi ajustează consumul. Aşa procedează şi o firmă mică. Dacă simte că este un moment în care trebuie să fie mai prudentă, să stea mai mult pe picioarele ei, că nu îşi poate permite să ia anumite decizii riscante, pentru că se uită ce resurse are la dispoziţie, se uită ce capacităţi are şi se gândeşte că aceasta este o perioadă în care să stea mai liniştită. Asta este o formă de inteligenţă economică. Este important să înţelegem că această adaptare este diferită şi că poate să fie expresia unei inteligenţe economice, fiecare la nivelul lui.
  
  
• Tot ce se întâmplă astăzi ca trend, catalizat de tehnologie, complică interacţiunile pe care le avem unii cu alţii. În ce sens? Înainte, ca IMM, când luai un credit de la bancă, aveai posibilitatea să discuţi cu un analist, cu cineva care se ocupa de tine şi de acolo îţi luai primele tale sfaturi de educaţie financiară sau, mai bine spus, de educaţie de business. Mai precis, primele sfaturi despre ce să nu faci cu banii, nu neapărat despre ce să faci cu banii, pentru că la bancă afli ce să nu faci, nu neapărat ce să faci.
  
  
• Astăzi, aceste interacţiuni se eficientizează, se şi democratizează, deci accesul este mult mai larg pentru aproape orice categorie de companie, indiferent de dimensiune. Nu cred că avem o problemă de instrumente, însă aceste interacţiuni valoroase pentru oameni dispar, pentru că sunt înlocuite de aplicaţii digitale, totul merge mult mai rapid.
  
  
• Chiar dacă sunt foarte multe bănci care vorbesc despre educaţie financiară şi chiar fac eforturi absolut de apreciat în acest sens, în realitate educaţia financiară este ceva care se întâmplă astăzi pe cont propriu.
  
  

Bogdan Pleșuvescu, Director General Adjunct:

• Dacă nu am fi avut trimestrul patru al anului trecut, ar fi fost chiar bine din punct de vedere al NPL-urilor. În T1 s-a resimțit o anumită inerţie a ceea ce s-a întâmplat în T4, iar în anumite segmente, în special din comerţ, din agricultură, au apărut câteva companii care au intrat în dificultate economică sau în default, ceea ce a necesitat intervenții prin niște structuri active. Într-un fel, ne-am readus aminte de perioada 2009–2012, pentru că au fost săptămâni în care nivelul companiilor nou intrate, fie în portofoliile de insolvenţă, fie în cele de restructurare, a atins niveluri similare.
  
  
• Să nu uităm însă că instanţele de judecată au fost în grevă o bună perioadă de timp în timpul verii trecute. Prin urmare, s-au cumulat un număr mare de dosare - cel puţin în zona de concordat preventiv sau de insolvenţă - și în momentul în care instanţele şi-au reluat activitatea, a crescut acest număr al insolvenţelor.
  
  
• Dacă ne uităm din perspectiva volumelor pe piaţa de restructurare, mai 2026 versus mai 2025, observăm o creştere a volumului de restructurare a portofoliului de aproximativ 27%, ceea ce nu aş considera o cifră îngrijorătoare. Ţinând cont de contextul economic şi de evoluţiile din anul trecut, această dinamică era, în mare măsură, de aşteptat.
  
  
• În zona de colectare se observă o tendinţă de eficientizare operaţională, foarte mult se investeşte în tehnologie şi în AI. Nu mai vorbim deja de roboţi de automatizare, ci vorbim de implementarea unor procese de inteligenţă artificială care să anticipeze comportamentul clienţilor şi să nu mai ajungem în zona în care facem apeluri reactive şi facem mai mult apeluri preventive, în zona de colectare a creanţelor.
  
  
• În zona de colectare timpurie folosim AI, pentru că există anumiţi clienţi care în mod natural au un comportament în care au câteva zile de întârziere. Şi atunci, pe baza analizelor pe care le facem, nu are sens să-i deranjăm pe acei clienţi cu telefoane sau cu mesaje. Şi atunci, pe baza algoritmilor, sunăm doar acolo unde probabilitatea de a intra în default este mai mare.