Sorin Ignat, Director Agribusiness al Băncii Transilvania, a fost invitatul emisiunii ZF Agropower, unde a vorbit despre potențialul agriculturii românești, despre retrospectiva anului agricol 2025 și perspectivele pentru acest an. Interviul integral poate fi urmărit aici, iar mai jos redăm câteva dintre declarații:

Despre agricultura din România

• Agricultura din România s-a dezvoltat semnificativ. Ar fi păcat să nu recunoaştem meritele fermierilor care au acumulat experienţă şi capital şi au făcut investiţii în ferme, care, de cele mai multe ori, sunt peste performanţa celor din vest din punct de vedere tehnologic şi al productivităţii.
  
  
• Suntem într-o piaţă oarecum la marginea Europei, într-o piaţă de materie primă, şi, practic, competiţia noastră nu e neapărat cu ţările din vest. Ea este mai degrabă cu ţările din bazinul Mării Negre, unde concurăm pentru exportul de cereale sau animale vii. Aici este principala provocare: să ne regăsim pieţele şi identitatea, astfel încât să putem concura cu celelalte.
  
  
• Băncile au finanţat agricultura. Se vede o creştere semnificativă de la un an la altul a soldului creditelor, chiar şi în 2023, 2024 şi mai ales 2025.
  
  
• România are potenţialul mai ridicat decât celelalte ţări vecine, Ungaria neavând acces la piaţă atât de simplu. Este legată de piaţa din vest, iar Bulgaria probabil că are suprafeţele pentru cultură mare mai mici decât noi.
  
  

Despre investiții, finanțări și oportunități de creștere pentru fermieri

• Zootehnia este primul lanţ de valoare adăugată după cultura vegetală şi este important ca investitorii să depăşească apoi această etapă, care înseamnă mutarea într-o altă piaţă, tot de materii prime, şi să treacă către partea de procesare şi punerea pe piaţa de produse alimentare. Sunt foarte mulţi clienţi care fac pasul către valoarea adăugată. După cultură vegetală, fac pasul prin către zootehnie, iar după aceea către procesare.
  
  
• Vom finanţa în continuare performanţa, clienţii care au planuri pe termen mediu şi lung pentru investiţiile pe care le au în vedere, plecând de la achiziţia de teren agricol, construcţia de sisteme de irigaţii, dezvoltare în cadrul fermelor sau extindere către alte ramuri. Există toată deschiderea din partea Băncii Transilvania în a găsi proiecte sustenabile pentru finanţare în 2026.
  
  
• Banca Transilvania este principalul finanțator al sectorului avicol. Ne uităm cu atenţie la tot ce înseamnă oportunităţi de creştere pentru fermieri şi îi susţinem în proiectele lor. Fie că este vorba de investiţii pentru creşterea capacităţii, de extinderea gamei de produse sau de start-up-uri care intră acum pe piaţă într-un moment favorabil pentru zootehnie, important este ca aceste proiecte să fie sustenabile şi profitabile, iar scenariile pe care le modelează investitorii să fie în linie cu ceea ce se întâmplă în piaţă.
  
  
• Avem privilegiul de a vedea investiţii de pe malul mării până la Pecica, de la Darabani până la Giurgiu, şi vedem foarte multe lucruri bune care se întâmplă.
  
  

Retrospectiva anului agricol 2025 și perspective pentru acest an

• În anul agricol 2025 am discutat despre o cantitate mai mică de porumb. Cantitatea depinde foarte mult de obiective. Dacă obiectivul este să facem o producţie mare de porumb, probabil că ar fi o problemă din punctul de vedere al climei, însă nu acesta ar trebui să fie obiectivul. Ar trebui să producem culturile care pot fi profitabile în condiţiile meteo actuale.
  
  
• Pe lângă aspectele meteoclimatice, ar trebui să ne gândim şi la condiţiile de piaţă, pentru că, atunci când ai producţie mare, preţul scade şi nu reuşeşti să asiguri aceeaşi profitabilitate pe care ţi-ai fi dorit sau profitabilitatea de care ai nevoie pentru a duce business-ul mai departe.
  
  
• La început de an calendaristic putem spune că am avut o toamnă şi o iarnă cu ploi şi zăpezi cum nu au mai fost din 2017. Deci, dacă ne uităm doar la componenta de apă, e un an agricol bun. Rămâne să vedem evoluţia ulterioară şi ce se întâmplă până la recoltare. Pentru că aşteptările de fiecare dată sunt mari. Realitatea poate să sufere ajustări, cum s-a văzut de altfel şi anul trecut la floarea soarelui şi porumb. Dacă vorbeam în iulie, la început optimismul era maxim. Realitatea a fost diferită.
  
  

Despre evoluția exporturilor și reducerea deficitului agroalimentar

• Exporturile agroalimentare au crescut. La început le-am pus pe seama pieţei asigurate de românii care sunt plecaţi în afară şi care îşi doresc gustul din România. Însă, în ultimul timp din ce în ce mai mult se vede exportul către pieţe care nu au legătură cu România sau nu au comunităţi de români semnificative. Asta arată că există deschidere în a cumpăra şi vine ca urmare a investiţiilor în tehnologie şi a produselor de calitate pe care le-au adus investiţiile în industria alimentară.
  
  
• Reducerea deficitului agroalimentar poate să fie din scăderea importurilor, fie din creşterea exporturilor. Depinde foarte mult cum va evolua consumul. Previziunile legate de consum sunt însă rezervate sau rezervat optimiste şi asta posibil să mai ducă la o temperare a anumitor categorii de importuri. Dar cererea la export posibil să rămână la un nivel important pentru categoria de carne de pasăre.