Ömer Tetik, CEO BT: Trebuie neapărat să ne păstrăm ratingul de ţară. Pentru asta avem nevoie de un buget credibil, care să arate că putem reduce deficitul bugetar, iar prin asigurarea unui cadru fiscal predictibil să putem reveni pe o creştere economică
Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania, vorbește într-un interviu acordat Ziarului Financiar despre cum vede evoluția economiei României și perspectivele pentru 2027, subliniind importanța păstrării ratingului de țară, a unui buget credibil și a predictibilității fiscale pentru reducerea costurilor de finanțare și revenirea economiei pe creștere.
În centrul discuției sunt și reziliența companiilor românești, apetitul pentru investiții și creditare, finanțarea statului și dezvoltarea pieței de capital, precum și prioritățile BT pentru perioada următoare: continuarea finanțării economiei și a investițiilor, creșterea Grupului și obiectivul de 100 de miliarde de euro în active până în 2030.
Cum se așteaptă BT să încheie România anul 2026 din punct de vedere economic?
Deși începutul de an a fost în scădere (T1 a avut o scădere de 1,2% față de același trimestru – n. red. ZF), credem că România va încheia anul cu o economie în stagnare (plus sau minus 0% - n.red. ZF). Am remarcat că în T3 economia a fost pe creștere cu un rezultat mai bun decât estimările (în T3 față de T2 creșterea economică a fost de 2,1% – n. red. ZF).
Însă este important cum mergem mai departe.
Deficitul bugetar este în scădere, dezechilibrele externe au început să se corecteze, iar investițiile finanțate din fonduri europene au continuat să susțină economia. Pe scurt, economia a fost mai rezistentă decât am fi crezut, în ciuda unor șocuri și surprize multiple, inclusiv externe, și care toate au avut o contribuție negativă.
Din ce vedem la bancă, economia are în continuare apetit pentru dezvoltare, deși atât companiile, cât și populația și-au crescut disciplina, sunt mai prudente și selective. Însă dorința de a face investiții și de a crește a rămas, iar companiile caută în continuare să se dezvolte și să crească. Aș spune că am făcut pași importanți către stabilizarea macroeconomică și am rezistat bine, din toate punctele de vedere. Este și baza bună pentru o posibilă relansare în 2027.
Care sunt primele previziuni pentru 2027, având în vedere condițiile interne și externe pe care le cunoaștem în acest moment?
Scenariul de bază este unul de revenire, susținut de reducerea inflației, condiții de finanțare ceva mai favorabile și investiții. Nu m-aș uita la un singur indicator de creștere economică, ci mai mult la ceea ce se întâmplă în profunzime: investițiile private, productivitatea, creditarea companiilor, digitalizarea, exporturile și numărul companiilor care încep să privească regional. Aici vom vedea dacă economia României își schimbă cu adevărat modelul de creștere, dintre modelul bazat pe consum pe care l-am avut până acum.
Anul 2027 nu va fi neapărat un an mai ușor. Situația geopolitică este complicată și impredictibilă, de aceea trebuie să fim disciplinați intern și atenți la potențiale șocuri externe. Consolidarea fiscală va continua să limiteze spațiul pentru stimularea economiei, iar deficitul și datoria publică vor rămâne teme importante. Noi ne păstrăm optimismul moderat, precum și apetitul de creștere și de a finanța economia și populația. Alocăm capital atât creditării, cât și investițiilor – în tehnologie, oameni și rețeaua fizică de unități.
Ne așteptăm la moderație, la empatie față de companii și față de mediul privat din partea autorităților statului. Credem că statul a înțeles acum cât de important este mediul de business și sistemul financiar pentru o țară puternică și prosperă.
Sperăm ca atât bugetul, cât și politica fiscală să fie predictibilă și să aibă la bază optimizarea cheltuielilor curente ale statului și să nu includă deloc creșteri de taxe sau alte măsuri care să afecteze mediul de business sau sistemul financiar și piața de capital. În plus, am mai menționat – există iluzia unei impozitări unitare și reduse a companiilor la 16%. De fapt, rata reală este mult mai mare. De exemplu, la BT, 2,2 miliarde de lei plătite până acum în acest an, corespunde o rată de aproximativ 40%, care include 16% impozit pe profit și alte contribuții.
Scenariile noastre ne arată că există posibilitatea echilibrării bugetului prin îmbunătățirea colectării și optimizarea cheltuililor curente. Acestea sunt zonele în care trebuie lucrat. În niciun caz nu ne permitem alte măsuri fiscale, care ar afecta companiile sau sistemul financiar. Măsurile luate pe parcursul ultimului an și jumătate au fost dure și dureroase, dar necesare și acum începem să vedem rezultatele lor, inclusiv în ceea ce privește consolidarea fiscală și ajustarea deficitului. Acum avem nevoie de disciplină, să le păstrăm și astfel să continuăm procesul de echilibrare a bugetului.
Care sunt principalele vulnerabilități macroeconomice și de business ale României în acest moment?
Principala vulnerabilitate a României este că trebuie să corecteze dezechilibre macroeconomice importante într-un moment în care creșterea economică este slabă, iar contextul extern rămâne incert. Această suprapunere face ajustarea mai dificilă: statul trebuie să reducă deficitul, populația încearcă să își protejeze puterea de cumpărare, iar companiile trebuie să investească într-un context de cerere redusă și costuri ridicate.
Prima vulnerabilitate rămâne cea fiscală. Deși execuția bugetară arată progrese, necesarul de finanțare este în continuare mare. În scenariul nostru de bază pentru 2026, estimăm un deficit bugetar cash de 6% din PIB și o datorie publică de 61,8% din PIB la sfârșitul anului. În plus, costul datoriei este foarte mare - dobânzile au absorbit aproape un leu din fiecare zece lei încasați la buget în primele nouă luni. Aceasta înseamnă mai puține resurse disponibile pentru infrastructură, educație sau sănătate și un spațiu mai redus de intervenție în cazul unui nou șoc. Pentru mediul de business, vulnerabilitatea fiscală se traduce în creșterea costului de finanțare. De aceea, contează foarte mult cum reducem deficitul. O ajustare bazată pe colectare mai bună și cheltuieli mai eficiente poate proteja investițiile și încrederea. Una bazată pe schimbări fiscale frecvente sau pe sacrificarea investițiilor riscă să slăbească fundația pe care stau încasările bugetare.
A doua vulnerabilitate este dezechilibrul extern și dependența de finanțare. Deficitul de cont curent arată că economia continuă să cheltuiască mai mult decât veniturile pe care le generează în relația cu exteriorul. Alături de deficitul bugetar, acesta menține România sensibilă la schimbările de percepție ale investitorilor. O deteriorare a încrederii se poate transmite simultan în dobânzi mai mari și presiuni asupra cursului.
O altă vulnerabilitate privește competitivitatea. Costurile cu energia și forța de muncă, infrastructura încă insuficientă și deficitul de competențe pun presiune asupra companiilor. Atunci când costurile cresc mai repede decât productivitatea, competitivitatea se erodează. În plus, scăderea cererii europene afectează exportatorii și furnizorii lor locali. Pentru România, următoarea etapă de dezvoltare cere mai multă tehnologie și valoare adăugată în produsele și serviciile realizate aici. Peste toate acestea se suprapune impredictibilitatea deciziilor statului.
Care este percepția legată de creșterea datoriei publice a României, de costul anual cu dobânzile și, mai ales, de finanțarea deficitului/deficitelor și de împrumuturile care ajung la scadență?
Creșterea datoriei publice este un semnal care trebuie tratat cu seriozitate, dar fără alarmism. România nu are o problemă de acces la finanțare, ci una privind costul finanțării și traiectoria datoriei. Este foarte important acum ca Statul să pună pe masă un buget și planuri cât mai bune, cât mai eficiente, să ne păstrăm ratingul de țară. O eventuală retrogradare ar fi nefastă pentru țară și pentru prosperitatea românilor pentru că va afecta și accesul la finanțare. Nu am mai putea accesa banii unor anumite categorii de finanțatori și asta ar însemna că ar trebui să reducem brusc cheltuielile. Asta ar duce la scădere economică și afectarea puterii de cumpărare. Echilibrarea bugetului s-ar realiza brusc, pentru că nu am putea împrumuta banii pe care să îi cheltuim și investim.
Dacă proiecția de buget va fi una bună, care să arate că vrem să cheltuim responsabil, ne vom păstra ratingul și avem șansa unei relansări economice. Poate chiar una rapidă și imediată. Pe scurt, avem nevoie de două lucruri: de un buget bun, care să arate responsabilitate în ceea ce privește cheltuielile curente, precum și de predictibilitate fiscală pentru companii și măsuri care să arate că protejăm și încurajăm sistemul financiar și piața de capital. Piața financiară și cea de capital au crescut mult în ultimii ani. Avem acum aceste piețe în cea mai bună formă din istoria noastră. Stabilitatea sistemului bancar este lăudată în întreaga Europă, iar piața de capital a crescut mult și începe să finanțeze economia. Pensiile private contribuie enorm la asta. Avem nevoie de măsuri care să mențină și întărească asta.
Ce vă întreabă investitorii străini despre România și cum se compară țara cu regiunea în ochii lor?
Investitorii străini ne întreabă în primul rând despre predictibilitatea cadrului fiscal, ritmul reformelor, absorbția fondurilor europene și capacitatea României de a menține creșterea economică într-un context internațional volatil în care competitivitatea este un element esențial. Sunt interesați și de proiectele din infrastructură, energie, de evoluția nivelului de intermediere financiară, a consumului și a creditării, precum și de stabilitatea politică și de continuitatea politicilor economice și de consolidare fiscală.
În comparație cu regiunea, România este percepută ca o piață cu potențial ridicat de creștere și cu oportunități semnificative, susținute de dimensiunea economiei, apartenența la Uniunea Europeană și capitalul antreprenorial local. În plus, investitorii văd și potențialul de recuperare. Interesul pentru România este demonstrat concret de participarea investitorilor internaționali la tranzacțiile Băncii Transilvania în piețele de obligațiuni, care au atras registre de ordine de amploare, de 3-5 ori mai mari decât oferta.
Cum ați citit ultima emisiune de eurobonduri a Ministerului Finanțelor și cât timp se mai poate finanța România la aceste costuri?
Pot spune că este un semnal în două direcții. Pe de o parte, România are în continuare acces la piețele internaționale și beneficiază de o bază consistentă de investitori. Cererea a depășit 8,5 miliarde de euro, aproape de două ori mai mare decât oferta statului de 4,5 miliarde de euro. Pe de altă parte, randamentele mai mari arată clar, pe de o parte, prima de risc pe care investitorii o asociază în prezent României, dar și volatilitatea din piețele de obligațiuni la nivel european și global care s-a accentuat începând cu primăvara anului 2026.
Piețele vor urmări în primul rând bugetul pentru 2027, calitatea măsurilor de reducere a deficitului, continuitatea și execuția acestora. Iar aici, urmează alți pași pentru că nu este suficient să avem acces la finanțare. Trebuie să recâștigăm treptat capacitatea de a ne finanța mai ieftin.
Cât mai pot absorbi băncile din România din nevoile de finanțare ale statului?
Băncile din România și-au făcut și își fac foarte bine treaba în ceea ce privește finanțarea statului. Și vor face asta și pe viitor. În același timp, statul trebuie să se împrumute diversificat – de la băncile românești, din piața de capital din România, unde fondurile de pensii joacă un rol crucial, dar și de pe piața globală. Este un mix, care trebuie să rămână echilibrat.
În cazul, pur ipotetic, în care am pierde accesul la unul dintre acești jucători, fie piața internațională, fie piața de capital - sistemul privat de pensii -, mixul se dezechilibrează și băncile românești nu ar putea înlocui această eventuală pierdere a accesului. De aceea, avem nevoie de păstrarea ratingului pentru a accesa piața internațională, dar și de consolidarea și creșterea pieței de capital interne. Piața de capital s-a dezvoltat în ultimii ani bazându-se pe contribuțiile constante din sistemul privat de pensii. Așa am ajuns acum la o piață de capital funcțională. Avem nevoie să continuăm și chiar să creștem adâncimea acestei piețe – care finanțează atât statul, cât și companiile private sau cele de stat.
Cât de confortabilă este ponderea titlurilor de stat în bilanțul BT, având în vedere că BT se află în topul cumpărătorilor de astfel de titluri?
Este o poziție confortabilă și atent administrată. Ponderea titlurilor de stat emise de România în bilanțul BT a fost relativ stabilă în ultimii ani. Mai mult, chiar am redus scadența medie a titlurilor din portofoliu pentru a ne reduce expunerea la volatilitatea randamentelor. Folosim aceste instrumente ca o rezervă de active lichide, iar creșterea expunerii în valoare absolută a mers, în mare măsură, în linie cu creșterea activelor băncii.
Dacă ne uităm la toate elementele – suma absolută, durata medie a portofoliului și limitele reglementate –, poziția actuală este confortabilă pentru BT. Pentru viitor ne uităm cam în aceeași direcție – păstrarea ponderii pe care acum o avem în întregul bilanț, și anume menținerea procentului de titluri în bilanțul total al băncii.
Ce așteaptă piața de la bugetul pe 2027 și cum vedeți riscul legat de rating? Suntem în continuare sub amenințarea retrogradării la „junk” sau ne-am îndepărtat de acest scenariu?
Piața financiară și agențiile internaționale de rating văd bugetul pe 2027 ca un test de credibilitate economică al României. Deși implementarea consolidării fiscale a produs rezultate incontestabile până acum, investitorii vor să vadă coerență și predictibilitate fiscală dincolo de evitarea unui scenariu de criză, dincolo de termenele planificate ale agențiilor de rating. Orice măsură, fie ea și temporară, care ne îndepărtează de la reformele de substanță nu face decât să amâne decizii de investire/dezinvestire ale investitorilor, iar piața le va penaliza și, în consecință, rămânem într-un cerc vicios al costurilor ridicate de finanțare.
Este nevoie să ne concentrăm pe măsuri concrete și dovezi concrete: reducerea ineficiențelor și eliminarea cheltuielilor inutile, dar și un mediu fiscal fără volatilitate.
Coerența și predictibilitatea pot să ne aducă o reducere a costurilor de finanțare, reducere de care avem nevoie pentru că actualele costuri ale finanțării deficitului nu sunt sustenabile pe termen lung. Dincolo de evitarea unei crize de financiare, trebuie să acționăm proactiv pentru reducerea dobânzilor pe care le plătește statul.
Cum a evoluat creditarea până acum în 2026 față de anii anteriori și cum vedeți apetitul pentru credite în 2027?
Creditarea a avut o dinamică bună în 2026, peste nivelul din 2025, atât pentru investiții, cât și pentru capitalul de lucru. Pentru segmentul BT de business Corporate, după un început de an mai prudent, am văzut o accelerare a cererii de finanțare. Acest lucru ne arată că există în continuare apetit pentru finanțare și proiecte de dezvoltare. Din nou ne-a surprins plăcut reziliența companiilor și a economiei românești.
Pentru 2027 sunt moderat optimist și mă aștept la o dinamică a creditării comparabilă cu cea din acest an. Nu cred însă că vom vedea creditare cu orice preț, ci o creștere mai selectivă și mai sănătoasă, orientată către proiecte bine fundamentate și companii solide.
Pentru noi, cel mai important este ce construim prin finanțare: investiții, productivitate, companii românești mai competitive, dar și infrastructură și capacități de producție care să ne ajute să ne reducem dependența de importuri.
Companiile investesc sau amână deciziile, în condițiile unui cost ridicat al finanțării?
Companiile continuă să investească, dar sunt mai selective. Într-un mediu în care finanțarea este mai scumpă, fiecare investiție trebuie să își demonstreze clar valoarea: cât cash-flow generează, în cât timp se recuperează și mai ales cât de mult contribuie la productivitatea și competitivitatea companiei. Costul finanțării nu a oprit investițiile, dar a ridicat pragul de rentabilitate pe care companiile îl cer unui proiect. Vedem apetit pentru proiectele care cresc eficiența, digitalizează operațiunile, reduc costurile sau dezvoltă capacitatea de producție. În același timp, din discuțiile noastre cu antreprenorii vedem că predictibilitatea cântărește uneori mai mult decât costul finanțării. Pentru o companie, indiferent de mărimea ei, este foarte important să aibă o perspectivă rezonabilă asupra economiei, fiscalității și a principalelor costuri înainte de a angaja capital pentru următorii ani.
Ce ar putea surprinde pozitiv în 2027 și care este cel mai mare risc?
Surpriza pozitivă ar putea fi o revenire a economiei mai rapidă decât anticipăm azi, susținută de scăderea inflației, investiții și o ușoară relansare a consumului pe baze sănătoase. Cel mai mare risc ar fi să pierdem predictibilitatea și încrederea prin dezechilibre fiscale sau instabilitate. România are potențial de creștere, capital și proiecte. Important este să păstrăm un cadru în care companiile au curajul să investească, iar oamenii să aibă încredere în economie.
La fel, extern. Ne-am obișnuit în ultimii ani cu surprize neplăcute. Și având în vedere cât de grave au fost unele șocuri externe, aș zice că economia și compania le-au gestionat peste așteptări, în sensul bun al cuvântului. Posibile ameliorări ar putea veni dinspre rezolvarea crizei energetice sau temperarea inflației, războiul din Ucraina sau o creștere economică din Uniunea Europeană. Oricare dintre ele ne-ar ajuta semnificativ.
Dar putem avea un context mai bun și intern – în ultimii ani am stat cu incertitudinea ratingului și asta a crescut costul finanțării și a redus creșterea economică și investițiile. Eliminarea acestei incertitudini ar conta enorm pentru creșterea economică. Sau decizii ale statului, care în momentul de față nu sunt priced in de mediul economic, ar putea ajuta. Și în categoria asta vedem realizarea reformei administrativ-teritoriale sau creșterea gradului de colectare, listarea companiilor de stat sau unele reforme structurale.
În condițiile în care vedem volatilitate ridicată pe piețele bursiere și de finanțare, cum își va proteja BT poziția și care este mesajul către acționari?
Nu putem controla volatilitatea piețelor, dar putem pregăti cât mai bine banca pentru astfel de momente. Avem încredere pentru că banca are scalabilitate, capital, lichiditate, business diversificat și experiența mai multor cicluri economice. Vom continua să fim prudenți în administrarea riscului și a capitalului, dar vom crește în continuare. Mesajul nostru către acționari este simplu: rămânem concentrați pe termen lung. Construim pentru următorii ani, mai ales că până în 2030 dorim să ajungem la nivel de Grup BT la active de 100 de miliarde de euro. Prioritatea noastră este să protejăm soliditatea băncii, să continuăm să investim și să transformăm creșterea BT în valoare pentru acționari.
Avem potențial mare de creștere. Baza noastră de clienți este extrem de largă – aș zice că avem dublul numărului de clienți față de oricare dintre principalii competitori și avem cea mai bună satisfacție a clienților din piața bancară. Avem cel mai puternic și bine integrat grup financiar din România, fiind singurii care suntem integrați atât vertical, cât și orizontal.
Avem un plan foarte clar pentru companiile din Grupul Banca Transilvania și creșterea lor va fi dublă față de ritmul băncii. Și suntem deschiși la achiziții și integrări - bancare sau pentru companiile din grup - în condițiile în care avem cea mai mare experiență din piață în această privință. Noi credem că acestea sunt atuuri care pot să îi facă pe acționari încrezători în perspectivele BT.