Ömer Tetik, CEO BT: În ultimii ani, banca noastră și-a consolidat rolul de finanțator principal al proiectelor strategice la nivel național

Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, a analizat pentru Ziarul Financiar contextul economic actual din România, rolul esențial al băncilor în relansarea economiei și tendințele din piața creditelor ipotecare. Interviul complet poate fi citit mai jos:


1. Cum poate fi relansată acum economia în condiţiile în care cad pe rând toate motoarele care au susţinut economia în ultimul deceniu?

Ne aflăm într-un moment important pentru economia românească, în care motoarele clasice precum consumul, creditarea, imobiliarele şi investiţiile publice care se reflectă în bunăstarea generală, susţinută de mărirea salarială din sectorul public şi privat, nu mai pot susţine singure creşterea.

Relansarea economică necesită o reconfigurare strategică, gândire de expansiune regională a companiilor locale, un accent pe investiţii în energie şi infrastructură, inovaţie, digitalizare şi debirocratizare, reforme fiscale echilibrate, programe de susţinere a exportatorilor şi antreprenorilor.

Anul care vine va fi, cu siguranţă, un test pentru economia românească, dar şi pentru coeziunea socială, unde, de asemenea, avem fracturi consistente, iar austeritatea actuală va înrăutăţi şi mai mult polarizarea populaţiei şi problemele de coeziune socială.

Aici aş vrea să insist pe un lucru absolut esenţial, România trebuie să lupte şi să fie o destinaţie competitivă pentru investiţiile străine şi locale. Trebuie să atragem capital şi investiţii, altfel nu putem relansa economia, iar pentru a le atrage trebuie să fim competitivi pentru că, pentru investiţii, există concurenţă între ţări şi chiar între oraşele din aceeaşi regiune. Capitalul este disponibil, în lume, dar capitalul şi investiţiile merg acolo unde sunt bine primite, unde găsesc un mediu prietenos, legislaţie clară, lipsă de birocraţie şi fiscalitate prietenoasă.

România trebuie să fie o destinaţie competitivă la toate aceste capitole. Numai aşa putem atrage investiţii, iar investiţiile aduc relansarea creşterii economice, locuri de muncă şi prosperitate.

Avem şi motive de optimism. Provocarea actuală vine într-un moment în care avem elemente care ne ajută, elemente pe care nu le-am mai avut niciodată în istoria ţării. Prosperitatea a crescut mult în ultimii ani, chiar dacă nu recunoaştem acest lucru întotdeauna, şi ne dorim mai mult. De asemenea, avem un „stoc” consistent de economii acumulate, iar antreprenorii români sunt mult mai sofisticaţi decât în trecut. În acelaşi timp, soliditatea şi forţa sectorului bancar sunt o ancoră, având în vedere indicatorii foarte buni pe care băncile din puţine ţări din Europa îi au. Toate aceste elemente pot constitui o trambulină pentru relansare.

2. Cum pot fi revitalizate investiţiile private, de la investiţiile româneşti la cele străine?

România este, în continuare, o destinaţie atractivă pentru investiţii, beneficiind de o serie de avantaje unice, de la costul forţei de muncă şi nivelul de educaţie din ţara noastră, până la poziţionarea geografică – mai nou, susţinută şi de investiţiile crescute în infrastructură şi de aderarea la Spaţiul Schengen – până la potenţialul cererii interne pentru produse şi servicii (cerere care este semnificativ mai mare decât oferta).

În acelaşi timp, randamentul investiţiilor în România este încă bun, deşi aici trebuie să avem în vedere că deteriorarea regimului fiscal poate fi un factor care să amâne sau să ‘sperie’ anumite investiţii.

Cu toate astea, putem miza pe avantajele strategice ale ţării, precum faptul că România este astăzi una dintre cele mai sigure destinaţii din Europa. Apartenenţa la NATO consolidează această siguranţă, oferind investitorilor garanţii suplimentare privind securitatea regională şi protecţia infrastructurii critice.

Un alt factor cu impact imediat în creşterea investiţiilor sunt programele de garanţii guvernamentale, care au un efect de accelerare şi sunt un multiplicator, în condiţiile în care rar se ajunge la garanţia Statului. Practic, pentru Stat, randamentul acestor programe este foarte bun. Generează creştere economică, investiţii şi locuri de muncă, iar toate acestea se întorc înapoi în impozite încasate la Stat. Prin urmare, în acest caz, rata de default este mică. Aşa se face că aceste programe au mai degrabă rolul de scânteie pentru repornirea economiei, iar acum este momentul în care avem nevoie de ele.

3. Cum pot băncile contribui mai mult la relansarea economică?

Băncile sunt un aliat esenţial pentru autorităţi, în susţinerea creşterii economice şi a dezvoltării României. Sistemul bancar românesc are un rol central în finanţarea companiilor, fie că vorbim de firme private sau de stat, de jucători mici sau mari, companii româneşti sau multinaţionale prezente în România. Relansarea economică depinde de investiţii, iar băncile pot accelera acest proces prin cofinanţarea proiectelor de investiţii şi prin dezvoltarea unor soluţii eficiente de fluidizare şi optimizare a creditului comercial.

Rolul principal al băncilor este să finanţeze economia, companiile şi consumul. Asta trebuie să se întâmple în continuare şi trebuie să găsim modalităţi - împreună cu autorităţile - pentru a creşte intermedierea financiară şi finanţarea. Apoi, un alt rol important poate să vină din co-finanţarea proiectelor publice şi din fonduri europene. Ambele au fost un motor pentru România în ultimii ani, iar acest lucru trebuie să continue şi să accelereze.

Totuşi, băncile trebuie să rămână eficiente şi profitabile, astfel încât să rămână un jucător agil şi un avantaj competitiv pentru economia ţării. Scopul nostru este păstrarea şi construirea unui sector cât mai eficient, care să poată finanţa populaţia şi economia la costuri de funcţionare cât mai mici.

Personal, mă uit permanent la alternative suplimentare pentru a eficientiza şi extinde finanţarea, având în vedere că toate băncile din Uniunea Europeană operează într-un cadru puternic reglementat, cu condiţii de finanţare foarte stricte. Este esenţial să avem programe de garanţii guvernamentale, fonduri şi bănci – ale statului şi transnaţionale - care să asigure garanţii sau cogaranţii. Este un subiect important pentru că noi lucrăm cu banii clienţilor şi ţinem cont de reglementări foarte riguroase, de aceea nu putem credita tot ce ne dorim şi cât ne dorim. Programele de co-garantare sunt vitale pentru a putea finanţa sectoare, domenii sau proiecte pe care, altfel, nu le-am putea finanţa din cauza restricţiilor impuse de indicatorii financiari sau de cadrul de reglementare.

4. În acest moment creditarea companiilor este frânată de condiţiile dificile din piaţă - dobânzi mari, creşterea politicii de risc a băncilor – sau de lipsa cererii de credite venită din partea companiilor?

În general, vă pot spune că business-urile ştiu să se adapteze la diverse condiţii de piaţă. Ce este mai greu pentru firme este să se adapteze la incertitudine şi la impredictibilitate. Greu de spus care dintre factori cântăresc mai mult. Dobânzi mai ridicate avem deja de câţiva ani şi totuşi activitatea de creditare a avut un ritm bun. Anul acesta au intervenit şi alţi factori, şi probabil că nivelul general de optimism, foarte necesar pentru deciziile de investiţii, este mai redus.

În prima jumătate de an am văzut o evoluţie pozitivă a creditelor, chiar în condiţiile în care programele cu garanţie de stat de tipul IMM Invest nu au mai continuat în acest an.

Soldul este în creştere şi estimarea noastră pentru media anuală de creştere este în jur de 6%. Creştere există, dar evident creşterea este mai mică, iar în acest context dinamica este importantă, pentru a genera creştere economică.

Provocarea cu care ne confruntăm este că acest ritm nu este suficient pentru a închide decalajul mare pe care România îl are faţă de Vest şi chiar faţă de regiune în ce priveşte ponderea activelor bancare în PIB (unde suntem ultimii din regiune şi departe de Vestul Europei).

Cred că principalul factor care acum frânează creşterea este o cerere mai scăzută pentru credite în condiţiile amânării investiţiilor. Aici mai intervine şi  absenţa programelor guvernamentale de garantare, care de obicei este un catalizator şi generează cerere - clienţii fac planuri, chiar dacă ulterior le finanţează cu alte surse sau cu un credit clasic.

5. Cât de mult susţine acum Banca Transilvania creditarea în valută  unde dobânzile sunt mai mici, ca o alternativă la creditarea în lei unde dobânzile sunt mai mari?

Oferim credit în valută şi avem produse – atât pentru clienţii companii, cât şi pentru retail.

În cazul companiilor, discuţia este relativ mai simplă, pentru că discutăm despre clienţi cu nevoi complexe de banking, care au strategii de trezorerie sau hedging. Aceştia activează inclusiv în afara graniţelor, iar creditarea în valută li se potriveşte şi nu îi expune la risc valutar. În cazul persoanelor fizice, creditele în valută sunt destinate şi recomandate doar clienţilor care obţin venituri în valută, deci piaţa este mult mai limitată. Produsele există, însă adresabilitatea trebuie evaluată individual.

6. Cum poate să aibă o bancă rezultate mai bune decât economia în care operează?

Sectorul bancar din România este printre cele mai solide, bine capitalizate şi eficiente din Europa. Este şi un segment economic foarte competitiv, cu un număr mare de concurenţi care se luptă în preţuri şi oferte pentru clienţi. În plus, banking-ul este un domeniu în care economiile de scară contează foarte mult şi băncile mici au dificultăţi în a fi profitabile, mai ales dacă nu sunt specializate.

Pe de altă parte, şi cel mai important, dacă ne uităm la întreg capitalul pe care acţionarii unei bănci îl pun la dispoziţia acesteia pentru a funcţiona, vedem că randamentul acestor capitaluri este similar cu al altor industrii şi, cu siguranţă, că banking-ul, în ansamblu, este undeva la mijlocul clasamentului profitabilităţii (sectoarelor economice).

Pe scurt, chiar dacă profiturile nominale la care ne uităm la anumite bănci sunt mari, acestea sunt mari pentru că băncile acestea folosesc mult capital de la acţionari, iar randamentele sunt mai degrabă normale.

Un alt factor care ne aşteptăm să contribuie pozitiv la rezultatele băncii, este că în România gradul de intermediere financiară este mic şi incluziunea financiară va creşte. Suntem una dintre ţările din regiune cu cel mai mic procent al activelor bancare în PIB, dar şi cu cel mai mic activ bancar pe capita (mai puţin de jumătate comparativ cu Polonia, de exemplu). Asta înseamnă că sectorul bancar are potenţial mare, iar în cadrul acestui sector noi deja am demonstrat o istorie îndelungată de creştere peste media pieţei.

7. Care sunt problemele pe care le întâmpină companiile româneşti?

Una dintre provocările structurale majore cu care se confruntă companiile româneşti este nivelul insuficient de capitalizare, atât din prisma retenţiei şi reinvestirii capitalului în cadrul afacerii, cât şi a accesului la surse de capital.

Capitalizarea modestă limitează nu doar accesul la finanţare, ci şi capacitatea firmelor de a-şi implementa planurile de retehnologizare sau de investiţii care generează valoare economică mai mare, ceea ce conferă un avantaj competitiv, precum şi o adaptare mai rapidă la anumite fluctuaţii ale pieţei.

Totuşi, în ultima perioadă observăm tot mai multe exemple de succes, în care firmele reuşesc să-şi consolideze capitalul fie prin accesarea pieţei de capital, listându-se la bursă, fie prin parteneriate cu fonduri de private equity. Aceste exemple ne arată că mediul de afaceri românesc evoluează, găsind soluţii pentru finanţare şi dezvoltare sustenabilă. Evident, sunt şi alte provocări, însă, dacă ne uităm la dinamică, vedem că mediul de business din România, dar şi ţara, în ansamblu, au evoluat mult şi multe dintre dificultăţile cu care ne confruntam în trecut s-au rezolvat.

8. Care sunt sectoarele economice pe care le finanţează mai mult Banca Transilvania?

Ne dorim să venim cu soluţii de finanţare pentru toate sectoarele economice, respectând totodată principiile de concentrare stabilite strategic pentru fiecare domeniu. Istoric, Banca Transilvania s-a orientat către sectoarele cu impact semnificativ în PIB, cum sunt zonele de agribusiness, medical sau comerţ - pentru care am creat la BT centre de competenţă.

În ultimii ani, banca noastră şi-a consolidat rolul de finanţator principal al proiectelor strategice la nivel naţional, de la dezvoltarea infrastructurii majore, la susţinerea investiţiilor în spitale regionale şi proiecte energetice.

Energia este un new entry în rândul sectoarelor prioritare pentru BT datorită importanţei strategice pe care aceasta o are atât din punctul de vedere al business-ului (potenţialul de finanţare), al economiei (competitivitatea în regiune), dar şi al siguranţei energetice naţionale.

9. Cum merge finanţarea companiilor mari, a tichetelor mari, un segment în care Banca Transilvania dorea să se extindă mai mult?

Continuăm strategia de a fi finanţatorul principal al proiectelor strategice din România. În acest an, banca a fost fie finanţator direct, fie aranjor în credite sindicalizate pentru proiecte importante în infrastructură, în energie – producţie şi transport - precum şi în energie regenerabilă.

Dinamica pe segmentul companiilor mari – atât locale, cât şi multinaţionale - este în creştere permanentă şi câştigăm constant cotă de piaţă. În paralel, menţinem focusul strategic pe dezvoltarea de produse, create în parteneriat cu aceste companii, pentru a facilita lichiditatea creditului comercial şi pentru a sprijini dezvoltarea ecosistemului de IMM-uri care sunt clienţi sau furnizori ai marilor companii.

Vom continua să creştem şi să avem focus pe acest segment. Am construit o echipă bună, avem competenţele necesare, iar dimensiunea băncii ne permite să fim competitivi în relaţia cu orice tip de client, inclusiv firmele foarte mari.

10. Cum merge segmentul de IMM-uri şi micro unde banca este principalul jucător bancar?

Segmentul afacerilor mici şi mijlocii este puternic influenţat de nivelul de încredere în viitor, în perspective. Traversăm o perioadă tensionată, marcată de stres şi în care predomină în spaţiul public multe mesaje despre criză şi incertitudine. Cred că este esenţial să păstrăm un echilibru între mesajele despre austeritate şi cele care inspiră încredere în potenţialul nostru ca ţară, ca economie. Vedem o activitate susţinută pe linia de business IMM, cu ajustările şi adaptările necesare contextului actual. Antreprenorii aşteaptă cu interes lansarea unor noi programe guvernamentale care să susţină mediul de afaceri. La BT, continuăm să fim încrezători, bazându-ne pe experienţa antreprenorială solidă acumulată de-a lungul timpului, precum şi pe capacitatea mediului de afaceri de a se reinventa şi de a fi rezilient.

11. De ce băncile se concentrează din ce în ce mai mult pe partea de vânzare de produse de investiţii pentru clienţi?

Pentru că îşi doresc şi băncile, dar îşi doresc şi clienţii. Chiar cred că trendul a pornit, de fapt, de la clienţi, nu neapărat de la bănci. Am observat că în ultimii ani – mai accentuat în ultimii 3-4 ani, odată cu perioada post-pandemie şi începerea războiului – clienţii caută yieldul. În special clienţii cu venituri medii şi peste medie, din mediul urban mare, se uită către produse care ar putea aduce un randament mai ridicat. Este un trend global, în care piaţa de retail se uită mult mai atent la acţiuni, ETF-uri şi fonduri mutuale, dar şi la obligaţiuni şi alte produse. România s-a aliniat la acest trend şi clienţii caută să participe mult mai activ în piaţa financiară.

Am văzut, de asemenea, oameni asumându-şi riscuri despre care credem că sunt disproporţionate şi pot aduce probleme: persoane care îşi deschid conturi de tranzacţionare pe platforme internaţionale din legislaţii nereglementate sau din ţări exotice ori care cumpără produse pe care nu le înţeleg sau nu au timp suficient să le studieze - în special acţiuni, derivate sau ETF-uri. Toate aceste lucruri implică riscuri pentru clienţi şi nu le recomandăm.

Din acest motiv, în linie cu trendul lansat de clienţii retail, noi am lansat produse standardizate, foarte bune, reglementate în România şi mult mai sigure, care oferă clienţilor şansa de a participa la bursă şi în piaţa financiară, însă în condiţii de siguranţă.

Vrem să creştem aici. Avem produse bune, dar vor veni şi alte produse, mai diversificate. Potenţialul este enorm. Să ne gândim că, în mai puţin de un an, aproape 150.000 de investitori au ales BT Pay pentru investiţiile BT Asset Management.

12. Cât mai poate Banca Transilvania să susţină finanţarea bugetului statului prin achiziţia de titluri de stat? Nu este expunerea deja prea mare?

Când ne uităm la expunerea unei bănci la titlurile de stat trebuie să luăm în considerare un număr mai mare de factori, dincolo de volumul expunerii în sine sau de procentul expunerii în totalul activelor. Ne uităm la factori precum durata medie a portofoliului până la scadenţă, yieldul actual al titlurilor sau potenţialul de a creşte sau de a scădea. Dacă luăm toţi aceşti factori în considerare, cred că suntem la un nivel optim.

Randamentul portofoliului nostru de titluri este ridicat – din păcate, acest lucru însemnă că Statul se îndatorează la un preţ ridicat. Acest randament reflectă şi factori obiectivi, însă şi factori subiectivi, precum lipsa de adâncime şi sofisticare a pieţei financiare din România. Cred că acest lucru indică o ineficienţă, care pe noi ne ajută,  pentru că obţinem o remunerare foarte bună pentru portofoliul nostru de titluri.

13. Cum s-a închis procesul de integrare a OTP? Ce a câştigat Banca Transilvania din această achiziţie?

Integrarea a mers conform planului şi am finalizat-o în luna martie a acestui an. Am reuşit să ducem la bun sfârşit integrarea în timp record, în doar şapte luni, derulând-o în paralel cu o altă integrare şi fuziune, cea dintre Victoriabank şi BCR Chişinău, în Republica Moldova. Implementarea a decurs foarte bine. Similarităţile şi sinergiile dintre BT şi OTP Bank România, precum şi implicarea echipelor din cele două bănci, au contat enorm, sunt parte din succes.

BT şi-a consolidat poziţia de lider pe piaţă, ajungând la aproximativ 23%, atât prin integrarea OTP Bank România, cât şi prin creşterea sa organică. Fuziunea a adus +9% active, +13% portofoliu de credite, prezenţă mai mare în Bucureşti şi în centrul ţării, precum şi abordarea Hungarian Desk pentru clienţii din anumite zone ale ţării.

De asemenea, ne ajută şi pe partea de profitabilitate pentru că BT are un cost al fondurilor sub cel pe care îl avea OTP şi astfel valorificăm mai bine portofoliul de credite preluat. În acelaşi timp, noi avem o gamă de produse mai diversificată şi astfel avem posibilitatea de a oferi clienţilor mai multe produse – cu un impact pozitiv atât pentru clienţi, cât şi pentru bancă.

14. Cum poate creşte BT mai mult pe partea de leasing, pe piaţa de capital?

BT Leasing va creşte prin consolidarea sinergiilor din cadrul Grupului Banca Transilvania şi prin diversificarea produselor de leasing datorită parteneriatelor pe care le avem cu dealerii auto şi furnizorii de echipamente. Avem în plan introducerea unor soluţii de mobilitate, cum este abonamentul lunar sau leasingul operaţional, dar şi alte soluţii de finanţare care să asigure o reînnoire permanentă a tehnologiilor clienţilor, pentru o eficienţă mai mare. Digitalizarea produselor şi proceselor este o altă direcţie strategică, iar un produs de leasing online va fi lansat anul viitor.

BT Leasing a avut o creştere accelerată în ultimii ani, în primul rând datorită strategiei de M&A a Grupului BT, prin care a integrat trei portofolii de leasing. În urma acestor achiziţii, dar şi prin creşterea organică a business-ului, avem aproape 42.000 de clienţi,  iar soldul activelor de leasing a ajuns la 6,3 miliarde lei cu 26% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce piaţa de leasing a înregistrat o creştere de aproximativ 12%. Creştem semnificativ peste media pieţei şi vrem să păstrăm acest ritm.

BT Capital Partners este cel mai mare broker din România, cu 28% cotă de piaţă pe toate segmentele. De asemenea, este unul dintre cei mai activi brokeri de la BVB în ultimii ani în ceea ce priveşte ofertele de pe pieţele locale şi internaţionale. Volatilitatea înregistrată în prima parte din acest an şi emisiunile recurente, precum şi progresul în ceea ce priveşte operaţiunile şi platforma de tranzacţionare, totul a contribuit la creşterea semnificativă a volumelor şi a numărului de clienţi.

În contextul în care volumele au crescut cu aproximativ 13% pe media zilnică din 2025 în comparaţie cu anul trecut, pe toate segmentele pieţei, BT Capital Partners a înregistrat o creştere de circa 38% la finalul lunii septembrie 2025 faţă de aceeaşi perioadă din 2024.

Piaţa de capital rămâne o direcţie strategică pentru noi – este un „produs” cerut de clienţi şi apetitul în piaţă este foarte bun. Pe de altă parte, este extrem de important şi pentru România să crească adâncimea pieţei de capital şi sofisticarea produselor. Este un domeniu care trebuie să crească pentru că aduce bunăstare, creşte capitalul disponibil în piaţă pentru investiţii în firme şi este direct corelat cu piaţa de asset management şi pensii. Rolul nostru, fiind cel mai mare grup financiar al ţării – este să contribuim la dezvoltarea acestei pieţe, crucială pentru viitorul ţării.

15. În ce stadiu se află achiziţia BRD Pensii şi ce va câştiga BT din această tranzacţie?

Suntem în etapa de obţinere a autorizărilor din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru BRD Pensii. Odată finalizată achiziţia, BT îşi extinde business-ul de pensii private pe segmentul Pilonului 2, ajungând să administreze peste 8 miliarde de lei, în numele celor peste 600.000 de participanţi la fondul de pensii administrat privat de BRD Pensii.

Avem încredere în potenţialul pieţei locale de capital şi investim constant în dezvoltarea echipelor noastre din domeniul pensiilor, administrare de active şi brokeraj, pentru a asigura bunăstarea clienţilor. În orice economie dezvoltată, solidă, aceşti piloni sunt esenţiali, contribuind la creşterea randamentelor şi la îmbunătăţirea perspectivelor financiare ale populaţiei, atât pentru nevoile curente, cât şi pentru cele pe termen lung.

16. Cum merge creditarea ipotecară în condiţiile în care se vede o încetinire a tranzacţiilor imobiliare?

În ciuda contextului economic provocator, ne păstrăm poziţia de principal finanţator al pieţei rezidenţiale din România. Într-o perioadă de volatilitate mai mare, determinată de creşterea inflaţiei, un nou regim fiscal, îngheţarea salariilor bugetarilor, răspunsul nostru este o politică de creditare echilibrată şi soluţii de finanţare predictibile, astfel încât să rămânem o opţiune bună pentru clienţi.

Tranzacţiile imobiliare au scăzut faţă de anul trecut şi cred că acesta este un lucru normal, având în vedere atât discursul public şi politic, realitatea economică, dar şi dinamica puternică din anii precedenţi. Totuşi, noi am reuşit să creştem uşor finanţările noi şi să ne creştem şi cota de piaţă în segment. Oricum, piaţa este extrem de activă în zona de refinanţări – băncile caută clienţi şi aş putea spune că vedem chiar un război al preţurilor, al dobânzilor.

Pe de altă parte, aici avem şi un paradox – în ciuda randamentelor ridicate pe care le oferă titlurile de stat şi dobânzilor din piaţa interbancară – piaţa creditelor imobiliare este extrem de concurenţială şi vedem nişte dobânzi foarte mici.

Dacă ne uităm la SUA sau alte ţări dezvoltate, vedem că dobânzile la creditele imobiliare sunt semnificativ peste randamentul titlurilor de stat la 10 ani. Şi vedem că dobânzile actuale sunt semnificativ peste dobânzile practicate de bănci acum 4-6 ani. În România este invers. Dobânzile la ipotecare sunt mult sub dobânzile la titlurile de stat pe 10 ani. Şi, mai mult, deşi nivelul general al dobânzilor a crescut în ultimii ani, dobânzile la imobiliare se menţin sau scad.

Piaţa finanţărilor ipotecare este foarte competitivă şi nivelul dobânzilor este favorabil clienţilor, care se pot împrumuta la preţuri bune.

17. Care este impactul dublării taxei bancare asupra rezultatului băncii?

Dublarea taxei bancare reprezintă pentru Banca Transilvania un impact de aproximativ 500 milioane de lei. Ca o comparaţie, în 2024 contribuţia BT s-a ridicat la circa 270 de milioane de lei. Chiar şi în aceste condiţii, analizând performanţele de până acum ale băncii, creşterea taxei nu ne modifică planurile, angajamentele asumate pentru atingerea ţintelor bugetate din 2025. Cu alte cuvinte, păstrăm direcţia şi mergem, cu curaj, înainte.

Nu este o situaţie plăcută şi insistăm că aceasta trebuie să fie o soluţie temporară pentru că afectează competitivitatea şi eficienţa unui sector critic, lucru care apoi se propagă în economie. Însă înţelegem situaţia complicată a bugetului şi suntem solidari cu ţara.

18. Când vor scădea dobânzile la lei?

Personal, am încredere totală în deciziile BNR de politică monetară. Banca Centrală are o experienţă foarte bună atât privind economia României, cât şi deciziile de politică monetară. Din păcate, avem o inflaţie foarte ridicată, cauzată de aspecte structurale, cum ar fi deficitul cerere/ofertă, cât şi din cauza creşterii recente a TVA-ului şi a altor taxe, dar şi a eliminării plafonării preţurilor la energie. Creşterea TVA şi eliminarea plafonării sunt evenimente unice, care nu generează recurenţă în creşterea inflaţiei. Însă deficitul de ofertă este problematic, iar pe termen lung se poate rezolva doar cu investiţii şi fonduri europene.

Pe de altă parte, dobânzile ridicate din România sunt cauzate şi de randamentul foarte ridicat pe care investitorii îl cer pentru a cumpăra titluri de stat emise de ţara noastră. Asta este o altă problemă şi lucrurile sunt corelate. Sperăm ca încă din această toamnă Guvernul să vadă stabilizarea deficitului bugetar, urmând să treacă rapid la stimularea economiei. Totuşi, nu cred că vom vedea dobânzile coborâte agresiv în viitorul apropiat. Poate doar reduceri uşoare, şi nu imediat, pe măsură ce acestea sunt reduse şi mai tare peste ocean şi în restul lumii.

19. Care este sectorul economic care a avut o evoluţie peste aşteptări în acest an?

Ştim cu toţii că vestea proastă pentru România este că cheltuim mult prea mult – ca ţară, ca oameni. O parte bună este că în ultimii ani România a recuperat şi la capitolul investiţii publice atât în infrastructură, cât şi în construcţii. La fel, aceste sectoare au fost trase în sus şi de fondurile europene de toate tipurile, iar acest lucru a generat un val de efecte şi în alte industrii. De asemenea, aş putea spune că avem şi câteva sectoare influenţate de intrarea noastră în Spaţiul Schengen – cum ar fi transporturile.

Pentru agricultură, 2025 a fost un an mai bun, după o perioadă de câţiva ani cu rezultate slabe. Mai mult, am văzut o revigorare şi în sectorul zootehnic, afectat şi el în ultimii ani.

20. Care este impactul condiţiilor dificile din piaţă - inflaţie, dobânzi mari, stagnare economică, scăderea consumului - asupra activităţii băncii?

Nu vedem deocamdată un impact direct, ci mai degrabă efecte secundare. NPL-urile sunt sub control şi nu avem un cost al riscului crescut. Apetitul pentru creditare şi produsele bancare sunt la fel, în limite normale. Nu mai înregistrăm aceleaşi creşteri ca în trecut, însă sunt în limite normale.

Un efect pe care îl vedem deja este că, pe măsură ce oamenii, clienţii noştri câştigă mai puţini bani sau aceeaşi bani, dar, afectaţi de inflaţie, consumă mai puţin, iar tranzacţiile nu mai cresc cu acelaşi ritm. Acesta este un prim efect pe care îl vedem, însă este mai degrabă un efect secundar, nu unul direct în relaţia cu banca.

Pentru mulţi clienţi este o perioadă grea, însă totuşi România are un potenţial foarte bun şi cred că, odată cu introducerea măsurilor de stimulare a economiei, care sperăm să vină cât mai curând, trendul se va inversa treptat, iar optimismul va reveni în piaţă. Este important, de asemenea, să nu avem şocuri interne sau externe - politice, macroeconomice sau crize, dar şi ca la finalul anului să beneficiem de o perioadă de linişte fiscală, în care firmele să nu mai fie surprinse cu modificări fiscale sau legislative.