Tiberiu Moisă, Director General Adjunct Corporate și IMM la Banca Transilvania, a participat la conferința „Agricultura în 2026: provocare, adaptare, oportunități”, organizată de Banca Transilvania și Ziarul Financiar la Craiova.

Discuțiile s-au concentrat pe dezvoltarea agriculturii românești, nevoia de procesare și de creare a unei valori adăugate mai mari, precum și pe rolul finanțării în susținerea sectorului. Cu această ocazie, am selectat câteva dintre declarațiile lui Tiberiu Moisă:


Despre angajamentul BT față de agricultură:

• Astăzi, BT are aproximativ 25% din totalul finanțărilor acordate sectorului agricol, iar în acest an portofoliul nostru a crescut cu aproape 6%, în ciuda contextului dificil, ajungând la un sold de aproximativ 7 miliarde de lei.
  
  
• Portofoliul nostru acoperă ferme de toate dimensiunile, de la cele mici până la cele foarte mari, din agricultura vegetală, zootehnie, legumicultură și pomicultură. Deci suntem prezenți cam peste tot.
  
  
• Intenția noastră este să dezvoltăm acest portofoliu, pentru că există un viitor pentru agricultură. Nu cred că se poate altfel și consider că putem învăța să facem agricultură din ce în ce mai bine, iar noi vrem să fim parte din această soluție.
  
  
• Să facem ceva semnificativ dincolo de acest nivel presupune competențe pe care trebuie să le construim sau să le refacem. Presupune educație.
  
  
• Ideea că un fermier poate, pe cont propriu, să știe să facă agricultură, să se ocupe de teren, să își facă planificarea financiară, să își vândă marfa, să facă hedging, adică să își gestioneze riscurile, să știe să vândă în supermarketuri și să facă procesare este o așteptare nerealistă. Nimeni nu poate, pe cont propriu, să întruchipeze atât de multe competențe și abilități.
  
  

Despre dezvoltarea procesării în agricultură:

• Capitalul necesar pentru procesare, pentru a acoperi un deficit al României în această zonă, este foarte mare, probabil mult mai mare decât cel de care are nevoie agricultura primară în ansamblu.
  
  
• Dincolo de procesare, există apoi etapa vânzării, a comercializării, unde este o discuție întreagă despre cum putem ajunge mai bine la rafturi și ce șanse avem pe rafturile din România și din afara țării.
  
  
• Procesarea în sine ar trebui să fie un program de țară, nu un program al unui fermier pe cont propriu. Este nevoie de un program de țară în care capitalul să se întâlnească cu programe de stimulare bine puse la punct, cu un program educațional și competențe, precum și cu un plan pe cel puțin zece ani. Nu poți să faci procesare dacă nu lași lucrurile să se întâmple pe un ciclu mai lung.
  
  

Despre contextul industriei:

• N-a fost nici pentru noi un an grozav, pentru că toate problemele care s-au acumulat în agricultură în ultimii ani se văd și în portofoliul nostru de credite. Cu cât un sector stă mai bine din punct de vedere al sustenabilității financiare, cu atât atrage mai multă finanțare și mai multă dezvoltare. Este o relație directă.
  
  
• Calitativ, portofoliul nostru de credite nu mai arată la fel de bine ca acum câțiva ani, dar ceea ce facem noi pare mai bine calitativ decât media sectorului bancar. Deci credem că ceea ce facem este corect. Considerăm că agricultura, ca sector, are un viitor, iar în acest an vedem o creștere a portofoliului nostru de credite, poate chiar peste așteptările mele.

Conferința poate fi urmărită integral aici.