Horia Ciorcilă, Președinte Consiliul de Administrație, Banca Transilvania, a acordat un interviu Ziarului Financiar, reluat integral în cele ce urmează:

Cum au fost primele luni pentru Banca Transilvania, ca rezultate financiare? 

Am început anul cu rezultate financiare pozitive, cu creșteri pe toate liniile de business, a numărului de clienți și cu o activitate comercială consistentă. Ca rezultat, vedem un profit net ale băncii de 950,2 milioane lei, cu 25,6% mai mult decât în primul trimestru din 2025, active la nivel de grup financiar care au ajuns la 227 de miliarde de lei, precum și aproape 140.000 de clienți noi. Primele luni sunt un start foarte bun pentru acest an, în care vom continua să construim o bancă puternică, relevantă pentru clienți și pentru România.

De ce s-a împrumutat BT cu 1 miliard de euro de pe piețele externe, există un plan pentru o prezență mai largă pe piața internațională de capital prin diverse instrumente?

Au fost două motive. Primul are legătură cu strategia BT de diversificare a surselor de finanțare, iar al doilea, cu cerințele europene referitoare la MREL. Nu a fost o decizie determinată de o nevoie de lichiditate, ci a avut legătură cu gestionarea proactivă și responsabilă a creșterii noastre în perioada următoare. Tranzacția a fost un record pentru BT, fiind și cea mai mare emisiune de obligațiuni din Europa Centrală și de Est.

Interesul foarte ridicat al investitorilor internaționali m-a bucurat foarte mult. Am văzut încredere în soliditatea noastră financiară și în economia României, dar și recunoașterea BT ca emitent relevant în rândul băncilor din Europa. Vom continua să accesăm piețele externe atunci când obligațiunile emise aduc valoare pe termen lung pentru bancă și pentru acționarii noștri.

De ce s-au operat recent schimbări în Consiliul de Administrație?

Au fost schimbări în Consiliul de Administrație BT deoarece mandatul a ajuns la final, așa cum este o dată la patru ani. Acționarii au votat recent noua componență, iar pe lângă cei care au fost realeși, avem și colegi noi – un semn de continuitate, dar și complementaritate. Este încă un moment potrivit să îmi exprim aprecierea pentru contribuția membrilor al căror mandat s-a încheiat și le mulțumesc pentru profesionalism și implicare. În același timp, le urez și pe această cale mult succes colegilor care s-au alăturat consiliului, expertiza lor ne va ajuta la realizarea obiectivelor noastre. Pentru mine, este o onoare să continui în rolul de Președinte CA, mai ales că avem planuri mari și curajoase pentru Grupul Banca Transilvania.

Consiliul de Administrație BT pentru mandatul 2026-2030 (de la stânga la dreapta): Ivo Gueorguiev, Teodor Torgie, Mirela Bordea, Horia Ciorcilă, Gabriela Nistor, Florin Predescu‑Vasvari și Doru Lionăchescu

Vizează BT o lărgire mai mare a acționariatului pe plan internațional?

Structura acționariatului băncii reflectă deja un mix de investitori instituționali și individuali, români și internaționali. Nu urmărim o extindere direcționată a acționariatului pe criterii geografice. Pentru noi, este esențială creșterea sustenabilă a băncii, guvernanța solidă și performanța financiară. Atunci când acestea sunt livrate consecvent, așa cum am făcut-o până acum, interesul investitorilor internaționali vine natural. Astăzi, 80% din capitalul băncii este românesc, iar în ultimul an peste 8.800 de persoane au ales să investească în acțiunile TLV. Am ajuns astfel la peste 75.000 de acționari și investitori – și este o comunitate în creștere.

Care va fi politica următoare a BT pentru distribuția profitului și a dividendelor? 

Anul acesta vom distribui acționarilor aproximativ o treime din profitul pe 2025, de 1,4 miliarde lei, sub formă de dividende în numerar, iar diferența este destinată susținerii planurilor de creștere a băncii și consolidării capitalului. De asemenea, vom acorda acțiuni gratuite datorită majorării capitalului social prin încorporarea rezervelor.

Continuăm să avem o politică de distribuire a profitului echilibrată și prudentă, care urmărește atât o remunerare corectă a acționarilor, cât și menținerea unei baze solide de capital robuste pentru susținerea creșterii viitoare a Grupului Banca Transilvania. Nivelul distribuirilor viitoare depinde de performanța Grupului BT, de contextul macroeconomic și de cerințele de reglementare.

Cum se schimbă/adaptează planul băncii pentru 2026, având în vedere tensiunile geopolitice care au apărut - Războiul din Orientul Mijlociu, întreruperea rutelor petroliere, creșterea prețului petrolului/gazelor, revenirea inflației - cu efecte directe/indirecte în România?

Planul BT pentru 2026 rămâne solid și ancorat în realitate. În astfel de momente, rolul unei bănci mari este să rămână prudentă și pregătită pentru mai multe scenarii. 

Continuăm în direcțiile strategice BT, suntem bine capitalizați, avem lichiditate solidă și un model de business diversificat, ceea ce ne permite să navigăm perioadele volatile fără să ne abatem de la obiectivele pe termen lung. Planul băncii este de creștere – o provocare, având în vedere cota de piață de 23% și concurența puternică. Singura opțiune pentru bancă este creștere peste media pieței. În plus, consolidăm Grupul BT - avem o integrare pe verticală și pe orizontală, oferim servicii și produse complementare, iar subsidiarele noastre cresc chiar peste media băncii, iar acesta este un alt punct forte.

Avantajul competitiv al băncii în ultimii 25 de ani a fost viteza de reacție, capacitatea de a lua decizii rapide, de a încerca lucruri noi sau tranzacții pe care alții nu le fac. Azi avem o echipă extrem de experimentată și loială, care ne oferă siguranța că putem continua și în contexte complicate, similare celei în care ne aflăm acum în România, dar și la nivel macroeconomic. Am ajuns în poziția în care suntem acum datorită combinației dintre aceste ingrediente. Dimensiunea actuală, complexitatea și reglementările au redus însă capacitatea de mișcare – și trebuie să îmbunătățim acest lucru.

Păstrarea acestei culturi antreprenoriale este vitală pentru noi și este o preocupare constantă, dublată, evident, de reputație impecabilă și de respectarea promisiunilor față de parteneri, clienți, acționarii noștri și față de societate în ansamblu. 

Trebuie să fim pregătiți să acționăm rapid, dar nu mai avem sentimentul de urgență pe care îl aveam cu ani în urmă, când aveam dimensiune mult mai mică. Azi trebuie să inovăm, să reducem birocrația și să avem răbdare pentru achizițiile potrivite. În același timp, este important să nu uităm de unde am plecat și să rămânem modești și cu picioarele pe pământ.

Cum se va consolida în continuare sistemul bancar, se mai uită Banca Transilvania la o noua achiziție bancară?

Consolidarea sistemului bancar va continua, este o tendință naturală într-o economie care crește, se maturizează și în care există încă multe bănci mici. Achizițiile sunt potrivite doar atunci când există complementaritate reală și când rezultatul final aduce valoare pentru clienți și pentru economie. Banca Transilvania își va apăra poziția de lider. Ne uităm la oportunități de creștere atât organic, cât și prin achiziții. Vom avea în vedere doar achiziții care fac sens și vom evita erori strategice generate de un entuziasm exagerat. Creșterea organică rămâne prioritatea noastră.

Ce trebuie să facă, cum trebuie să arate bilanțul băncii, parametrii de evaluare, profitul băncii astfel încât să ajungă la o capitalizare de piață de 10 miliarde de euro?

Întrebarea vine într-un moment în care România demonstrează exact care este prima condiție pentru o capitalizare de 10 miliarde de euro, macroeconomie predictibilă.

Cred că bugetul pe 2026 prezentat este fezabil și reprezintă premisa esențială. Nu aș dori să fac o predicție fiindcă evoluăm într-o piață cum e România, cu probleme serioase de deficit bugetar, combinat cu o criză politică evidentă, ceea ce complică evoluția economiei. Fundamentele noastre sunt foarte solide și credem că în măsura în care ne realizăm țintele și obiectivele piața va aprecia acest lucru, ca și până acum.

Cum s-ar putea explica faptul că BT, că băncile au profituri în creștere în condițiile în care economia este în recesiune?

Profitul în creștere al BT și al sectorului bancar trebuie privit în contextul specific al industriei și al ciclului economic. Activitatea bancară are propriile mecanisme de reziliență, iar rezultatele reflectă în principal o structură solidă a bilanțului, o disciplină de risc foarte bună și un mediu de dobânzi care a susținut veniturile nete din dobânzi. 

Baza de depozite rămâne stabilă și în creștere, ceea ce oferă băncilor o sursă de finanțare foarte competitivă. În același timp, cererea de creditare, deși este selectivă, este sănătoasă, iar calitatea portofoliilor se menține bună. Nivelul redus al creditelor neperformante și provizionarea prudentă contribuie la stabilitatea rezultatelor. Într-un mediu cu dobânzi ridicate, marjele bancare sunt mai robuste. Acest lucru nu reflectă o creștere a riscului, ci o structură de piață în care băncile sunt bine capitalizate și pot gestiona eficient diferența dintre dobânzile la active și cele la pasive. 

Nu în ultimul rând, digitalizarea, eficiența operațională și investițiile făcute în ultimii ani permit băncilor să funcționeze cu costuri mai bine controlate.

Pentru BT, rezultatele sunt consecința unui model de business diversificat, a unei baze foarte mari de clienți și a unei strategii prudente de creștere. Profitabilitatea este un efect al unei poziționări solide, al disciplinei de risc și al capacității de a susține economia reală. Profitul trebuie raportat la capitalul folosit, adică la capitalul pe care l-au depus acționarii în timp. Dacă ne uităm în această direcție, bankingul nu este un business care produce randamente peste medie pentru că acționarii au adus mult capital. Mai precis, profitul este mare în termen absolut, dar randamentul este unul normal, chiar sub alte sectoare economice.

Care sunt semnele de întrebare pe care le aveți pentru 2026?

Cum se va repoziționa Europa Centrală și de Est în contextul geopolitic actual?

Cum și când va începe procesul de reducere a birocrației?

Cum s-ar putea asigura un climat de predictibilitate fiscală și legislativă pe cel puțin 2–3 ani înainte?

Când va începe procesul de reformă reală a statului și de creare a unui mediu economic atractiv pentru investitorii locali și internaționali?

2026 este un an în care întrebările sunt la fel de importante ca răspunsurile.