UNCHAIN Festival este evenimentul care a reunit la Oradea peste 1.000 de lideri din 40 de țări care au dezbătut cele mai actuale subiecte din industria financiară și tech. Grupul Financiar Banca Transilvania a fost reprezentat de Aurel Bernat, Director Executiv Piețe Financiare și Relații cu Investitorii, Banca Transilvania, Vlad Micu, CEO, INNO Investments, respectiv Alexandru Bratu, Director Acceptare Carduri & Soluții de Plată, Banca Transilvania.

Pe parcursul a două zile, au fost aduse în prim-plan principalele tendințe care modelează viitorul serviciilor financiare, de la adopția inteligenței artificiale și euro până la plăți instant, tokenizarea activelor și transformarea digitală a băncilor.



Aurel Bernat, Director Executiv Piețe Financiare și Relații cu Investitorii, Banca Transilvania

Viitorul industriei financiare în Europa Centrală și de Est (CEE)

• Regiunea economică din CEE este, în primul rând, un spațiu geografic marcat de multă istorie. Totuși, trebuie să ținem cont de faptul că nu putem pretinde existența unei tradiții solide a capitalismului într-o regiune care a descoperit acest sistem abia în ultimii 30 de ani.
• Mult timp, această parte a Europei a resimțit lipsa capitalismului, dar și a libertății de mișcare și de exprimare. Iar această absență s-a reflectat inclusiv într-un sistem bancar puternic fragmentat.
• Chiar dacă, astăzi, avem bănci mari care operează în regiune și care pot fi considerate competitori relevanți pentru Vestul Europei, provocarea rămâne în relația dintre ele, în structura economiilor și, implicit, a capitalului. În esență, toate economiile din CEE depind în principal de Europa de Vest. Dacă ne uităm la România, dependența este în special față de economiile Franței și Germaniei, și într-o măsură mai mică față de țările din jur.

Adopția monedei euro

• Din perspectiva unui cetățean, apartenența la zona euro este, fără îndoială, un avantaj: procesele sunt mai simple, mai rapide, iar înțelegerea prețurilor devine mai facilă. Pe de altă parte, criteriile de la Maastricht rămân esențiale. Două dintre ele sunt deosebit de importante: deficitul public sub 3% și un nivel al datoriei publice de maximum 60% din PIB. În final, însă, îndeplinirea acestor condiții devine și o chestiune politică, pentru că, în teorie, acestea ar trebui să fie obiective firești pentru orice economie.
• Un alt aspect relevant este dimensiunea PIB-ului țărilor care acced la zona euro. Majoritatea statelor care au parcurs acest proces, deși au avut evoluții foarte bune și au aderat la Uniunea Europeană, sunt economii relativ mici. Chiar și cele mai mari economii din regiune, Polonia și România, rămân sub praguri care le-ar plasa în topul european. Economia poloneză depășește 1 trilion de euro, iar cea românească se apropie de aproximativ jumătate din acest nivel, cu estimări pozitive pentru anii următori, dar în prezent se situează sub 400 de miliarde de euro.
• În acest context, aș spune că aceste economii își păstrează încă o anumită flexibilitate, deoarece, cel puțin deocamdată, existența propriei monede reprezintă un avantaj competitiv.
• Prin urmare, dacă din perspectiva cetățeanului aderarea la zona euro este atractivă, din punct de vedere guvernamental și economic discuția este mult mai nuanțată și rămâne, fără îndoială, deschisă.

Vlad Micu, CEO, INNO Investments

Gestionarea capitalului în era AI

• INNO este una dintre cele mai tinere subsidiare ale Grupului Banca Transilvania și se concentrează pe investiții alternative. Operăm pe mai multe clase de active și administrăm inclusiv un fond alternativ de investiții imobiliare.
• Se spune frecvent că eficiența motoarelor AI poate ajunge la o acuratețe de până la 94%, însă doar în condițiile în care există transparență și calitate în date. În România, din păcate, operăm într-un context în care exact aceste elemente sunt încă deficitare. Avem probleme de transparență și inconsistențe în datele istorice, ceea ce face ca adoptarea algoritmilor AI să fie mai dificilă decât în alte piețe. Cu toate acestea, continuăm să îmbunătățim eficiența prin utilizarea metodelor automate de evaluare. Reușim să obținem rezultate mai rapid și, în anumite situații, la costuri mai mici. În plus, avem instrumente care ne ajută să generăm prognoze mai bune.
• Atâta timp cât definim corect criteriile de creștere și le urmărim consecvent, putem înțelege mai bine momentele optime pentru tranzacționare, fie că vorbim despre cumpărare sau vânzare. De asemenea, putem filtra piața mai rapid și mai eficient, ceea ce, evident, are impact direct asupra calității deciziilor.
• Expertiza umană rămâne esențială. În majoritatea cazurilor, rezultatele generate de algoritmi trebuie validate. Aș spune, așadar, că tehnologia nu înlocuiește factorul uman, ci îl completează. Cel puțin în cazul nostru, modelele și deciziile de business se bazează încă într-o măsură importantă pe expertiza umană, în timp ce AI-ul este folosit pentru a crește eficiența și viteza de execuție.

Între AI și factorul uman

• Nu cred că există un răspuns clar sau o linie de demarcație între AI și factorul uman. Nu există o graniță fixă între cele două. Dacă ne uităm la întregul spectru al activităților noastre, vedem două extreme. La un capăt, avem procese repetitive, redundante, automatizate prin RPA, unde intervenția umană este minimă. Acesta este un prim punct de referință. La celălalt capăt, avem activități precum structurarea acordurilor sau negocierea tranzacțiilor, unde AI-ul are o relevanță redusă, iar decizia este, în esență, una umană.
• Între aceste două extreme există o zonă largă de procese, evaluări, analize de piață, prognoze, unde AI și factorul uman interacționează în proporții diferite. De fapt, nu vorbim despre o separare, ci despre o complementaritate. AI este un instrument valoros, dar factorul uman rămâne instrumental pe tot parcursul procesului decizional.

Alexandru Bratu, Director Acceptare Carduri & Soluții de Plată, Banca Transilvania

Ecosistemul de plată al Grupului Financiar Banca Transilvania

• Discutăm despre complexitatea. Pentru că, în timp, am construit această infrastructură de plată, pas cu pas, pe parcursul multor ani, iar astăzi vedem un întreg ecosistem foarte complex.
• Cerințele comercianților rămân extrem de simple: vor plăți finalizate în două-trei secunde, vor raportare completă și vor integrare cu toate sistemele lor, iar noi am fost mereu o companie client-centric și am ajutat comercianții cu acele soluții pe care le-am construit împreună și de care au avut cu adevărat nevoie. Însă, cu fiecare nouă infrastructură de plată pe care am dezvoltat-o, am adăugat inevitabil straturi de complexitate. Și, chiar puncte de redundanță. Pentru că, da, pe hârtie sau în Figma totul pare simplu. Dar în real-time, mai ales în operațiuni la scară mare, lucrurile nu sunt deloc atât de simple și atunci se vede diferența de experiență și execuție.
• Vorbim mereu despre excelență operațională, dar fiecare nou proces vine cu operațiuni tot mai complexe. Rolul nostru este să gestionăm această complexitate, astfel încât comerciantul să nu fie nevoit să o facă. În același timp, trebuie să fim atenți: dacă adăugăm prea multe procese care nu scalează suficient, acest lucru devine o problemă și se va reflecta inevitabil într-o rată mai scăzută de adopție.
• Operăm într-un ecosistem solid, pe care îl construim atât din perspectiva de emitere, cât și de acceptare a soluțiilor de plată. Banca Transilvania are cel mai mare footprint în această zonă, cu un ecosistem ce acoperă o gamă largă de produse integrate, însă această poziție vine și cu o responsabilitate foarte mare în modul în care dezvoltăm mai departe acest ecosistem.

Noua paradigmă a sistemelor de plată

• Suntem mereu pregătiți pentru ce urmează. Așa cum spuneam, construim constant pe infrastructura existentă. Pentru noi, zona de acceptare la plată este un driver important în dezvoltarea acestei infrastructuri de plată. Nu vorbim neapărat despre o schimbare de paradigmă în tipurile de plăți, ci mai degrabă despre un proces continuu, aproape business as usual, de a construi și extinde această autostradă.
• În același timp, trebuie să ajustăm permanent ceea ce am construit deja: parteneriatele comerciale pe care le avem, serviciile pe care le livrăm, ecosistemul pe care îl deservim. De aceea pregătim întotdeauna, cu multă responsabilitate, întreaga infrastructură, întreaga logistică, deoarece capacitatea de a fi tot timpul pregătit face toată diferența.