Oana Ilaș, Director General Adjunct Retail Banking la Banca Transilvania, a participat la KRUK Summit of Now, conferință organizată de KRUK în parteneriat cu Ziarul Financiar, pe 12 octombrie, la București. În cadrul evenimentului, a vorbit despre evoluția incluziunii și educației financiare, schimbările în comportamentul de economisire a clienților și rolul digitalizării în accesul la investiții:

Despre relația clienților retail cu băncile și nivelul educației financiare:

• Vedem o creștere a gradului de incluziune financiară și a bazei de clienți de retail în întregul sistem bancar. Consider că sistemul bancar, dar și universitățile, liceele și autoritățile au făcut eforturi semnificative în ultimii ani în ceea ce privește educația financiară și că s-au făcut progrese.
  
  
• Dacă acum 5–10 ani economiile românilor se îndreptau aproape integral către conturi curente, depozite și conturi de economii, în ultimii ani vedem o evoluție semnificativă în ceea ce privește diversificarea.
  
  
• Diversificarea modului de plasare a banilor nu necesită neapărat sume foarte mari. Digitalizarea le oferă oamenilor acces mai ușor la informații, dar în egală măsură le oferă şi posibilitatea de a accesa produse, servicii și fluxuri mult mai facile de a-şi investi banii.
  
  
• Numărul clienților care fac investiții mici a crescut semnificativ. În ecosistemul nostru digital avem aproape 400.000 de clienți BT Asset Management, iar aproximativ 65–70% dintre ei aleg să investească lunar sume mici. Acest lucru arată că se formează un obicei.
  
  

Despre comportamentul clienților în contextul actual:

• În ultimii zece ani, veniturile românilor au crescut spectaculos. În ultimii doi ani, însă, puterea de cumpărare a fost afectată de inflație. Salariile au continuat să crească în termeni nominali, dar nu au ținut pasul cu creșterea prețurilor, mai ales în 2026.
  
  
• Ultimele statistici INS arată că consumul discreționar începe să înregistreze o ușoară creștere. Din cauza situației pe care am experimentat-o cu toții, oamenii au amânat în ultimul an anumite cheltuieli, cum ar fi cumpărarea unui televizor, a unei mașini de spălat sau a altor produse pentru locuință. Acum încep să crească și aceste categorii de consum.
  
  
• Diversificarea coșurilor în care românii își plasează banii a reprezentat o tendință pozitivă. Cele mai mari creșteri de la un an la altul s-au înregistrat în zona fondurilor de investiții și a pensiilor. Concluzia pe care o trag este că a existat un venit disponibil care nu a fost cheltuit și care s-a îndreptat către aceste forme de plasament.
  
  
• Există și o responsabilizare mai mare, asociată cu evoluția educației financiare. Oamenii încep să acorde mai multă importanță protecției financiare pentru viitor. Și nu vorbim doar despre economii, investiții sau pensii. Tot mai mulți clienți își fac asigurări de locuință și de viață, astfel încât să poată face față mai ușor și mai responsabil situațiilor neprevăzute.
  
  
• Cred că teoria borcanelor e cea validă când vorbim despre bazele educației financiare. Tot mai mulți oameni, deși încă nu suficienți, au început să o aplice. Își pun bani deoparte în conturi curente, conturi de economii, în depozite, astfel încât să aibă un fond de urgență. Odată ce acest fond se conturează, încep să pună bani deoparte și în celelalte borcane. Cred că acest comportament începe să devină o realitate și că se formează noi obiceiuri financiare.
  
  

Despre potențialul României:

• Există un mare potențial în România. În zona investițiilor, doar 1 din 10 lei este plasat în alternative precum fondurile, față de aproximativ 30% pe piețele occidentale. Și în zona creditării imobiliare România are un potențial semnificativ de creștere. Chiar dacă în România avem cei mai mulți proprietari, avem, în egală măsură, și cel mai mare grad de locuințe supraaglomerate, iar prețul pe metru pătrat, deși ni se pare că a crescut foarte mult, este încă inferior celui de pe piețele mai dezvoltate.